Săptămâna Mare - Joi

În Sfânta şi Marea Joi biserica noastră prăznuieşte mai multe evenimente premergătoare momentului răstignirii Mântuitorului Hristos: spălarea picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoşătoarelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire din grădina Ghetsimani şi vânzarea Domnului de către Iuda.

Descrierea unei persoane - bunica

• Cu glasul blând în care freamătă înțelepciunea atâtor ani;
• Cu părul nins, ochii blânzi, calzi și plini de duioșie
• Icoană sfântă a copilăriei mele
• Glas legănat, adânc, ce mi-a adus lumina primelor povești
• Mâini noduroase și uscate ce știu să mângîie cel mai blând
• Plete albe în care au nins atâția ani
• Privirea pierdută în amintirile unei vieți de om
• Statura mărunțică și firavă te face să crezi că nu ea, ci altcineva i-a crescut copiii și nepoții
• Straiele cernite, parcă aceleași dintotdeauna, aduc parfum de respect și dragoste

Descrierea unui animal (veverița)

• Ghemotoc roșcat, ca o flacără ce nu-și găsește liniștea;
• Sare din ram în ram ca și iuțeala unui gând răzleț;
• Ochii negri, ageri și neliniștiți, emană inteligență;
• Smoc de blănișă roșcată;
• Lăbuțe mici, îndemânatice, care nu-și găsesc liniștea;
• Boticul fremătător caută să surprindă primejdia;
• Coada stufoasă în permanentă căutare de echilibru;
• Gimnastă de un talent desăvârșit;
• Ageră și sprintenă umple cu veselia sa natura;
• Rozătoare veselă și pusă pe șotii, smulge oricui un zâmbet

De ce se roșesc ouăle de Paște

Se spune că, pe când era răstignit pe cruce, Maica Domnului, cu sufletul sfâșiat, a vrut să-Și vadă Fiul. Soldații care-L păzeau aveau însă reguli stricte. Ca să le îmbuneze inima, ea a adus un coș cu ouă, pe care l-a așezat sub crucea pe care era răstignit Iisus. Sângele Lui a picurat pe ouă și astfel ele s-au roșit.
Dincolo de aceasta, simbolul oului este des întâlnit și în alte culturi, acesta reprezentând simbolul vieții și al înnoirii naturii. Chinezii au și ei obiceiul de a roși ouă, obicei moștenit din străbuni.

                                                                        

Tradiții, obiceiuri

• există un ritual în ceea ce privește ciocnitul ouălor: partenerul mai în vârsta ciocnește oul ținut de cel mai tânăr și rostește ”Hristos a Înviat” la care partenerul cel tânăr răspunde ”Adevărat a Înviat!”
• cojile ouălor roșii nu sunt aruncate, ci puse în brazda din ogorul arat astfel încât pământul să fie roditor.
• țăranii se spală pe ochi dimineața, în prima zi de Paște, cu apa în care s-a pus un ou roșu; astfel ei vor fi feriți de rele tot anul.

Săptămâna Patimilor - Marți

Ziua de marți din Săptămâna Mare este închinată unui alt eveniment semnificativ și plin de înțelesuri.
Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Această pildă ne prezintă zece fecioare, cinci înțelepte și cinci neînțelepte. Fecioarele cele fără minte, luând candelele, n-au luat cu sine untdelemn.

Iar cele înțelepte au luat untdelemn în vase, odată cu candelele lor.

Dar mirele întârziind, au ațipit toate și au adormit.

Iar la miezul nopții s-a făcut strigare: Iată, mirele vine! Iesiți întru întâmpinarea lui!

Atunci s-au deșteptat toate acele fecioare și au împodobit candelele lor.

Și cele fără de minte au zis către cele înțelepte: Dați-ne din untdelemnul vostru, că se sting candelele noastre.

Dar cele înțelepte le-au răspuns zicând: Nu, că nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă. Mai bine mergeți la cei ce vând și cumpărați pentru voi.Deci plecând ele ca să cumpere, a venit mirele și cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă și ușa s-a închis.

 Au sosit și celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne și nouă!

Iar el, răspunzând, a zis: Adevărat vă zic vouă: Nu vă cunosc pe voi!

Este o pildă care are menirea să ne țină trează datoria de a trăi permanent în Hristos. Numai așa vom avea răspuns bun la judecata finală, căci prin împlinirea voii divine, Hristos ia chip în noi. Concluzia acestei pilde este că Hristos, trebuie să Se regăseasca în fiecare dintre noi în orice moment. Candela fără ulei reprezintă realizarea de sine în totala nepăsare de ceilalți. Candela cu ulei reprezintă evlavia însoțită de milă.

Coșuleț

Un coșuleț simplu, practic și de efect este bine-venit în orice împrejurare. Astăzi confecționăm un asemenea coșuleț necesar completării decorului de Paște.
Iată materialele de care aveți nevoie:

Fluturas colorat

Primăvară...Primăvară... Ce ar fi primăvara fără flori, fluturi, albinuțe? Promitem să le aducem pe toate în atenția dumneavoastră dar nu oricum ci... confecționându-le! Fiți cu ochii pe noi:
Astăzi vom confecționa un fluturaș. Iată cum:

Săptămâna Patimilor - Luni

În Lunea Mare se face pomenirea lui Iosif ,cel de-al unsprezecele  fiu al lui Iacob și al Rahilei,și a smochinului neroditor.

Într-o zi Iacob îl trimite pe fiul său să-i aducă vești de la frații lui, care erau pe câmp cu oile. Aceștia erau foarte invidioși pe Iosif pentru că le povestise următorul vis:

Duminica Floriilor

Duminica Floriilor este o sărbătoare intens trăită de toți creștinii, prin care se comemorează intrarea maiestuoasă a lui Iisus în Ierusalim. Această sărbătoare a fost pentru prima dată menționată în secolul IV.
Sărbătoarea Floriilor este o sărbătoare creștină fără dată fixă, oficierea ei având loc exact în ultima duminică dinaintea Paștelui. Acum se deschide de fapt săptămâna cea mai importantă a creștinătății, numită Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. De acum, în fiecare seară preoții oficiază așa numitele Denii, prin care Iisus este condus pe Drumul Crucii până la moarte și înviere.

       Tradiții, superstiții și obiceiuri din bătrâni:

• Pe vremuri, în cinstea Sărbătorii de Florii, împărații acordau grațieri celor condamnați la închisoare;
• Gospodinele adunau frunze de diferite plante din care urma să prepare vopseaua pentru ouă;
• Cine se spală pe cap în Duminica Floriilor va albi asemenea perilor înfloriți;
• Fetele pun o oglindă sub păr și această oglindă o vor folosi tot anul pentru a-și vrăji iubiții;
• Orice floare vei sădi astăzi, va prinde rădăcini;
• Urzicile înfloresc și nu mai sunt bune de mâncat;
• Se mănâncă pește.

Crenguță de Paște

Chiar dacă nu este încă Paștele, nu strică să ne exersăm puțin talentul pentru a fi cât mai pregătiți atunci când vom roși ouă...adevărate! Iată ce a ieșit, lucrând cu migală și atenție:

Felicitări de paște

Se apropie Paștele, evenimentul central ce stă la baza întregii creștinătăți! Prin Învierea sa, Iisus a demonstrat tuturor că este cu adevărat fiul lui Dumnezeu.

Legenda Zambilei

A fost odată ca niciodată... A fost odată un împărat mare și puternic care trăia alături de soția sa într-o țară îmbelșugată, plină de oameni harnici și gospodari. Pe toate le avea împăratul: bani, averi, siguranța țării, bunăstarea oamenilor, era iubit și răsfățat de împărăteasă, dar nu avea copii. Mult s-a mai rugat și a umblat împăratul pe la vraci și vrăjitoare, doar-doar vor afla leacul și astfel bunul Dumnezeu le va dărui ceea ce-și doreau cu atâta înflăcărare. În cele din urmă, văzând cât de mult își doresc acest copil, bunul Dumnezeu  a trimis un înger în visul împărătăsei care i-a spus:

Suport ouă de Paște

Activitățile simple, ușoare, care să nu necesite un efort prea mare, sunt întotdeauna binevenite și primite cu bucurie de copii. Astăzi vom confecționa un suport de ouă foarte ușor de realizat.

Glume

Am promis să nu lăsăm nici o zi să treacă fără să zâmbim! Câteva glume sunt întotdeauna utile și ne relaxează, iar zâmbetul vine imediat!

-Marina, în cameră este frig, sau cald? întreabă mămica.
-Este întuneric, mămico!

-Câți ani ai, fetiță? întrebă un domn curios.
-În curând voi avea șapte ani, dar deocamdată am împlinit patru...

-Băiete, de ce aștepți să te îmbrace mama ta? Tu nu poți să te îmbraci singur?
-Ba știu, tăticule, dar mămica nu a aflat încă!

Doi prieteni buni, pe balconul de la etajul opt, se laudă:
- Eu pot să văd așa de departe că-ți pot spune exact ce mașini intră în acest moment în oraș, spune primul.
- Eu văd așa de departe că aș putea să mă rătăcesc, spune al doilea.

-Dacă nu te potolești, voi face rost de altă fetiță!
-Foarte bine, mămico, atunci voi avea cu cine să mă joc!

Expresii de Paște

Paștele, în viziunea creștinească, reprezintă înnoirea sufletească și trupească a muritorilor. An de an, de Paște, creștinii sărbătoresc în primul rând speranța, sacrificiul și bunătatea, toate reprezentate prin sacrificiul suprem oferit întregii creștinătăți de Isus. Expresii frumoase de Paște s-au scris și vor continua să fie scrise, dar ele se oglindesc în starea de pace, liniște și împăcare pe care toți creștinii o resimt în aceste zile sfinte:

• au scos din cer îngerii icoanele
• suflet smerit și împăcat
• glasul de clopot frământă văzduhul
• clopotele bat sonor în noaptea sfântă
• lumina din cerescul cuprins
• inimile se unesc în veselie
• tăcere, cutremur și sfială
• glasul creștinilor îngână cuvintele de miere
• vase de mir umplute
• grindină de aur pe-o cupolă de cristal
• slăvita lumină aduce liniște și împăcare

Binele și blândețea

Bunătatea și blândețea au animat de-a lungul timpului atâtea legende și povești... și toate au izvoare în cultura noastră populară. Atunci de ce este atât de dificil să fim buni și blânzi?

• Binele vine anevoie, răul imediat.
• Întotdeauna binele este uitat în detrimentul răului.
• Blândețea nu este o slăbiciune, ci leacul cruzimii.
• Treburile îndeplinite prin blândețe nu dau greș.
• O mână blândă poate conduce elefantul cu un fir de păr.

De-ale lui Gigel

Copilăria este zâmbet! Haideți să nu lăsăm nici o zi să treacă fără să zâmbim pentru că nu noi, ci un mare gânditor a spus:
”O zi pierdută este cea în care nu ai zâmbit” - CHAMFOR

- Gigel, spune învățătoarea, la sfârșitul căror propoziții folosim semnul exclamării?
- La sfârșitul propozițiilor  urlătoare, strigătoare, uimitoare și poruncitoare...răspunde Gigel.

Alina numără oaspeții veniți la ea acasă în ziua de Paști:
- Că mulți mai sunteți! Doi, trei, cinci....și cu mine!

Gigel:
- Mămico, mămico, aprinde repede lumina că nu văd degetul care mă doare!

Gigel, către colegul său Pandele:
-Vai, realizezi ce rău este să fii arici?
Pandele îl privește uimit:
-De ce?
-Păi nimeni nu te mângâie pe spate...răspunde Gigel.

Doamna învățătoare îl întrebă pe Gigel:
- Ia spune, ce știi tu despre pești?
-Nimic, doamna învățătoare, n-a vrut nici unul să-mi povestească...

Ghiocelul

Considerat de oameni vestitorul primăverii,ghiocelul este o floare delicată, cu aspect fragil, care își are originile în Asia și Europa. Tulpina sa firavă, de un verde crud, se legănă ușor în adierea vântului, iar florile în formă de clopoței seamănă cu două aripi deschise.Oamenii îl admiră în fiecare primăvară și îl consideră un simbol pentru vremea bună, semn că iarna se va sfârși curând.
Deși este o floare delicată, ghiocelul poate rezista la temperaturi foarte scăzute ( - 5 grade C). Totuși, durata sa de viață este destul de scurtă, de aproximativ trei zile.
Legendă și tradiție:

• Italienii obișnuiesc să împodobească an de an statuia Sfintei Fecioare cu ghiocei, în tradiția lor ghiocelul fiind asociat cu ideea de puritate.
• În Anglia ghioceii sunt considerați simbolul inocenței, ghioceii fiind florile pe care englezii le dăruiesc în amintirea copiilor.
• Deși firav, ghiocelul este o plantă vindecătoare, el fiind folosit ca leac împotriva unor boli ca epilepsia, probleme neurologice, probleme neuromusculare, în tratarea afecțiunilor cauzate de boala Alzheimer.
• Există peste 70 de specii de ghiocei, dar toate au culoarea albă.

Proverbe despre adevăr

 

Poate unele din cele mai grele misiuni pe care omul trebuie să le îndeplinească de-a lungul timpului este spunerea adevărului. Este drept, nu întotdeauna adevărul este ceea ce vrem să auzim în jurul nostru, și nici ceea ce vrem să împărtășim cu ceilalți. Și totuși....

• Mulți cunosc adevărul, dar nu toți au curajul să-l spună.
• Adevărul n-ai unde să-l ascunzi.
• Adevărul se află întotdeauna; este nevoie doar de timp.
• Adevărul iese la lumină și din adâncul mării.
• Este greu să spui adevărul, să-l asculți, dar este și mai greu să-l faci înțeles.
• Când intri într-un sat, adevărul îl afli de la copii.
• Cinstea și iubirea de adevăr stau bine una lângă alta: cinstea este adevăr, iar adevărul este cinste.
• Adevărul valorează cât un munte de aur.
• Nu este greu să găsești adevărul. Este greu să ai dorința de a-l găsi.
 

Ce sunt proverbele?

Proverbele sunt propoziții scurte, pline de înțeles, izvorâte dintr-o experiență îndelungată. Mesajul lor scurt și clar transmite un adevăr într-o formă concisă. Locul de origine al proverbelor se află în Orientul și Răsăritul Antic.
Proverbele aparțin unui plan moral înalt.

Prăjitura ”Crenguțe”

Astăzi vom găti ... crenguțe! Suntem foarte hotărâți să reușim, în special că mami a pregătit aluatul deja. Iată cum a procedat:
A folosit următoarele ingrediente: 200g zahăr pudră, 50g margarină de prăjituri, 1 ou, o linguriță bicarbonat, 2 linguri duuuuuulci de miere, 2 linguri lapte dulce. A făcut un aluat puțin mai tare, l-a pus pe dosul unei tăvi, l-a copt și a vut grijă să-l taie ușor când încă era cald.
GLAZURA am pregătit-o noi din: 250 g zahăr, 1 pachet de margarină, 3 linguri cacao. Le-am fiert două minute. Apoi am luat ”crenguțele” și le-am tăvălit mai întâi prin glazură, apoi prin nucă de cocos.
                                                                      

Imagine: haisagatim.ro

POFTĂ BUNĂ!
Secret: uneori crenguțele le facem din aluat de pandișpan; ca divertisment, le putem tăvăli și prin nucă mărunțită, în funcție de preferințe!

Iepurașul

Copiii simt bucuria fiecărei sărbători și își concentrează atenția asupra tuturor lucrurilor în care găsesc simbolurile respectivului eveniment. Încă nu este timpul să roșim ouă, dar un iepuraș mic, drăguț și simpatic putem reliza împreună. Urmăriți pașii descriși cu mare atenție și veți reuși cel mai simpatic iepuraș!

Dor de primăvară...

Un gândăcel, o floare și-un vânticel ușor
Ne spune astăzi parcă:”Ne-a fost așa de dor
De timp frumos, de zumzet, de cântece zglobii!”
Astăzi le-ascult pe toate în văi și în câmpii.

Și cerul este-albastru, nu vezi în zare nori
El dăruiește roua strălucitoare-n zori
Și ciripitul vesel de păsări călătoare
Iubim natura caldă, în strai de sărbătoare!

În curte, zarzărul cel tânăr, și-a-mpodobit cununa
Și mândru, ca un rege, se leagănă întruna
Că vrea de-acum să fie pe deplin admirată
De toți sătenii noștri coroana cea bogată.

Ah! Este viață, sunt flori, e bucurie
Și gâze colorate, și păsări în câmpie!
O rândunică neagră apare la vecini
Năucă-și caută cuibul lăsat pe la străini!

Se-agită ea, săraca, îl caută-n zadazar
A fost surpat, în toamnă, de un grăbit zidar
Acum biata ființă va reclădi cu greu
Un cuib unde să-și crească, cu drag, puiuțul său!

George Coșbuc

Poetul George Coșbuc s-a născut la data de 20 septembrie 1866, în satul Hordou din județul Bistrița Năsăud, sat care astăzi îi poartă numele. Este cel de-al optulea copil, din cei paisprezece, al lui Sebastian Coșbuc și Mariei. Versurile sale, de o frumusețe desăvârșită, zugrăvesc frumusețea de neegalat a satului românesc, a tradițiilor noastre creștine și a țăranului român. Datorită acestor versuri, George Coșbuc a fost numit ”poetul țărănimii”.

George Topârceanu

Poetul s-a născut la 20 martie 1886. El a fost poet,prozator, memorialist. Tatăl său se numea Gheorghe, iar mama Paraschiva. A cochetat cu versurile încă din școala primară, dar debutul literar și l-a făcut la vârsta de 19 ani, când publică primele sale scrieri sub pseudonimul de de G. Top.Poezia ”La Paști”, scrisă într-o notă veselă și optimistă, pare un joc al cuvintelor din care răsare magic o poveste...

GHICITORI

Copiii citesc și rețin cu mare ușurință textul ghicitorilor. Ei sunt fascinați să descopere în versurile magice mesajul ascuns, pun indiciile cap la cap și aflarea răspunsului corect este o adevărată provocare pentru ei!Așa învață ei să descopere lumea ce-i înconjoară:la început totul este un joc în care, dacă te prinzi, nici nu-și dai seama când devine serios. Deci...ghici ce-i!
1. Năframă vărgată
Peste mare aruncată - CURCUBEUL

Revista Plici Licurici cu Sclipici Numarul 1

Suntem elevi în clasa a-IV-a, copii mari, așa cum ne place nouă să credem. Știm să fim serioși, dar nici joaca nu o refuzăm. În fiecare zi încercăm ceva nou, considerăm orice dificultate o provocare și nu ne dăm niciodată bătuți. Revista aceasta cuprinde în paginile ei o parte din efortul nostru, din munca pe care o desfășurăm susținut pentru a ne satisface permanent curiozitatea. Tot ceea ce am trecut în aceste pagini reprezintă răspunsurile la toate întrebările ce-au izvorât dintr-o curiozitate ce nu ne dă pace. Vă împărtășim, deci și vouă, ce ce veți răsfoi revista noastră, tot ceea ce cu trudă și migală am aflat . Le mulțumim tuturor, părinți, profesori, rude sau prieteni, că au avut răbdarea necesară de a fi alături de noi. Cu ajutorul lor efortul nostru a părut o joacă și prin joc am reușit să creștem, să ne dezvoltăm, să mai mari și mai cunoscători în toate. Porniți, deci, alături de noi, și sper că picurii gândurilor noastre vă vor purta pe tărâmuri de vis pe care noi am încercat să le deslușim pentru noi, dar și pentru voi.

GOGOȘI...pur și simplu

Aveți nevoie de: un cubuleț drojdie, 1/2 cană de zahăr, 2 plicuri zahăr vanilat, 1 poahar lapte călduț,2-3 ouă, coaja de la o lămâie.
Puneți drojdia într-un bol mic, 2-3 linguri de lapte călduț, presărați puțin zahăr și mestecați formând o maia pe care o lăsați să crească  10 minute.
Amestecați ouăle cu laptele, zahărul, maiaua crescută, zahărul vanilat și coaja de la lămâie, apoi adăugați făină cât cuprinde. Lăsați coca să crească!
După ce a crescut, permiteți-i celui mic să modeleze din coca moale și elastică. Va fi o adevărată distracție! Atras de propria sa artă, nu se va apropia de aragaz, așa că vă puteți apuca de prăjit.
Când sunt prăjite, scoteți-le pe un prosop de hârtie pentru a scurge excesul de ulei, apoi tăvăliți-le pur și simplu prin zahăr pudră.
POFTĂ BUNĂ!

Bucătăria reprezintă un tărâm magic și deosebit de atractiv pentru copii! Le face o deosebită plăcere să amestece, să combine și să obțină un produs finit... bun de mâncat! Aceste momente pot fi util combinate cu un dialog relaxat pe care să-l aveți cu copilul d-voastră. Veți rămâne uimiți de lucrurile pe care le veți afla! O muzică relaxantă, plăcută, preferată atât de copil cât și de d-voastră, v-ar putea ajuta la construirea unei atmosfere de neuitat. Și dacă vă place, o veți putea repeta săptămânal!

Expresii de primăvară

• primăvara împarte din pocalul ei de tinerețe, voioșie și culoare...
• soarele revarsă căldura-i mângâietoare...
• în poiană apar elegante floricele...
• divina simfonie a naturii...
• căldura soarelui dezmiardă mugurii...
• iarba prinde colț fraged și nou...

Cântec de primăvară

                              Primăvară cu ochi verzi

                               Aduci soare în livezi

                               Triluri dulci de păsărele

                               Și pe dealuri floricele.

                               În frumoasa dumbrăvioară

                               Mii de fluturi vezi cum zboară

                               Păsările călătoare

                               Cântă vesele la soare.

                               Primăvară, primăvară

                               Bun venit la noi în țară

                               Cu toiagul înverzit

                               Primăvară, bun venit! Budeanu Alex, clasa a-IV-a

Draga noastra primăvară

Draga noastră primăvară

Ai venit la noi în țară                     

În grădină am o floare

Crescută de al tău soare.

Pe cer iar* sunt păsărele

Pe câmpie albăstrele,

Copacii au înflorit,

Fluturii s-au dezmorțit.

Ghiocelu*- a răsărit

Din clopoțel a vestit:

Hai copii, e cald afară

            Este timp de primăvară! Ureche Lucian, clasa a-IV-a

Minunile primăverii

Primăvară luminoasă

Mult ești mândră și frumoasă

Prin păduri și pe câmpii

Aduci multe bucurii!

                                                                                            

Ghiocelul cel vestit

Iată-l, pe loc a-nflorit,

Și copacii pustiiți

Acum iată-i înfloriți.

Copiii toți te-ndrăgesc

Gospodarii te iubesc

La noi în sat ai sosit

            Primăvară, bun venit! Budeanu Alex, clasa a-IV-a

Primăvara

Prin zăvoi și prin câmpii

Trece iarna, se topește

Și cu floricele mii

Natura se-mpodobește.

                                                              

Soarele e sus, pe cer

El ascunde un mister

Ghiocelul mititel

Înflorește mărunțel.

Fluturi mici și aurii

Zboară veseli pe câmpii

Ducând zvon în toată țara

Că sosește PRIMĂVARA! Stanciu Costinel, clasa a-IV-a

Legenda ghiocelului

Legenda ghiocelului

            A sosit primăvara! Soarele rotund și palid mângșie cu blândețe întreaga natură învăluind-o într-o lumină aurie. Treptat petele de zăpadă se fac tot mai mici, pentru ca apoi să dispară iar în locul lor răsare iarba cu colț fraged și nou.

            Zâna Primăverii, încurajată de vremea frumoasă, coboară din înaltul cerului să se plimbe prin livezile pline de farmec. Ea aleargă fericită și mângâie delicat ramurile pomilor care, sub atingerea ei delicată, înmuguresc. Trena sa imensă mătură pământul umed și-n urma ei apare mușchiul moale ca un puf. Ce fericită este! Simte mirosul proaspăt al primelor flori de primăvară.

            -Vai, ajutor, vai de mine, sunt nenorocit!se aude disperat un plâns subțire și delicat.

            Speriată, Zâna Primăverii se opri brusc din zborul ei amețitor. Ea privi cu mare atenție spre pământ și ce să vezi? Un mic ghiocel zăcea rupt pe pământul umed.

            -Vezi ce ai făcut? Nu ai fost atentă și m-ai rupt cu trena rochiei tale.

Legenda lăcrămioarei

Legenda Lăcrămioarei

            A fost odată ca niciodată un împărat mare și puternic și o împărăteasă frumoasă. Ei trăiau fericiți de mulți ani și aveau de toate, dar un singur lucru le lipsea: și-ar fi dorit și ei din tot sufletul un copil.

            Timpul trecea și împărăteasa era tot mai tristă. Mai tot timpul plângea, și a plâns atât de mult că a umplut cu lacrimile sale douăsprezece butoaie.

            Dar într-o noapte împăratul a avut un vis ciudat. Se făcea că un înger a coborât din cer și i-a spus că, dacă împărătasa se va scălda în butoaiele pline cu lacrimi, va rămâne însărcinată. Când s-a trezit, împăratul i-a povestit totul soției sale. Împărăteasa a făcut precum a zis îngerul din vis și curând a aflat că este însărcinată. Deci visul împăratului se împlinise. De fericire, la palat s-a dat o mare petrecere la care au fost invitați toți curtenii.

            La scurt timp împărăteasa născu o fetiță minunată, cu părul blond și ochii verzi. Împăratul și împărăteasa nu mai puteau de bucurie. Au chemat la palat ursitoarele ca să îi prezică fetiței o viață lungă și minunată. Amețit însă de bucurie, împăratul a uitat s-o invite tocmai pe cea mai bătrână dintre ursitoare, cea mai rea dintre toate. Ea s-a supărat foarte tare și, furioasă, a venit la palat zburând pe o mătură.

Legende despre anotimpuri

Legenda fulgului de nea

            Era o frumoasă noapte de iarnă. Din cer cădeau lin fulgi mici și pufoși, ca un roi de fluturi albi. Casele dormeau liniștite sub plapuma albă de zăpadă.

            Un singur fulg, cel mai frumos și mai pufos dintre toți, stătea lipit de norul  care-l concepuse.

-          Haide, haide, îi spunea norul, desprinde-te de mine! E timpul să zbori și tu alături de ceilalți frați ai tăi!

-          Nu pot!plângea el. Mi-e frică!

-          Nu are de ce să-ți fie frică, îl încuraja norul. Vei pluti ușor de tot pe aripi de vânt. Nici nu vei simți când vei parcurge distanța și vei ajunge pe pământ. Acolo te așteaptă alți fulgi la fel de frumoși ca tine.

-          Bine.. Bine…

            Fulgul, convins de vorbele norului, își dădu drumul să cadă. Ce minune! Zborul lui lin îl amețea, iar vântul îl rotea prin aer ca într-un carusel fermecat. Fulgul a închis ochii de fericire. Simțea că totul se petrece ca-ntr-un vis, din care nu-l putea nimeni trezi.

            Zborul fulgului nu a durat mult, dar lui i s-a părut o veșnicie. A coborât , purtat de vânt, alături de frații lui, pe pământul înghețat. Noaptea era din ce în ce mai geroasă. Nu după mult timp, ninsoarea a încetat. Întunericul de nepătruns și liniștea deplină a nopții de iarnă l-au speriat pe micuțul fulg.

-          De ce oare m-am lăsat convins de nor? Puteam să stau acolo mult și bine! Aici mă simt singur și uitat de toți! plângea fulgul.

Deodată se aude o fâlfâire slabă de aripi. Era chiar îngerul nopților de iarnă. Auzind plânsul fulgului, coborî ușor pe pământ, se apropie de fulg și zise:

-          De ce plângi așa amarnic, frumos fulg?

-          Uite, eu m-am lăsat convins de nor să cad pe pământ, dar aici mă simt atât de singur…

-          Lasă, lasă, vom găsi noi ceva care să te facă să te simți mai bine, a zis îngerul și, cu micuțele sale palme, a strâns fulgul și alți frați de-ai lui și l-a făcut un bulgăre.

            Acum fulgul se simțea puțin mai bine. Peste zi câțiva copii chiar s-au jucat cu bulgărele, l-au rostogolit, l-au aruncat de la unul la altul. Fulgul se simțea din nou ca într-un carusel și era fericit.

            A venit iar noaptea. Fulgul se simțea din nou singur și abandonat. A început să plângă. Îngerul l-a auzit și a coborât imediat la el.

            - Ce s-a întâmplat? Tot trist te simți?

            - Da, aș vrea să am parte de și mai mare bucurie! Nu poți să mă ajuți puțin?

            Îngerul s-a gândit puțin, apoi a scos o gorniță de aur și a sunat ușor din ea. Ca prin minune, din înaltul cerului au coborât mii și mii de îngeri. Ei au luat bulgărele și l-au transformat  într-un om de zăpadă. Apoi au adus din pădure, de departe, un mic brăduț pe care l-au așezat lângă omul de zăpadă.

-          Așa, a spus îngerul, acum ai un prieten bun cu care să-ți petreci cele mai frumoase clipe.

-          Mulțumesc, zise fulgul fericit, alături de prieteni nu mă voi simți singur niciodată!

            Îngerii, ferici și au scos fiecare câte o gorniță și, cântând, au început un dans amețitor. Fulgul era fericit alături de prietenii lui și nu s-a mai simțit singur niciodată.

            Iată de ce, uneori, în nopțile lungi, este posibil să mai auzim în depărtări cântece minunate. Sunt îngerii din cer, coborâți pe pământ, care îi cântă fulgului de nea și-l fac fericit.

Elev: Budeanu Alex - Adrian, clasa a-IV-a