BUBICO
(povestire)
În câteva minute,pleacă trenul.Autorul acestei
povestiri,aleargă la casa de bilete,apoi pe peron spre tren,şi,în sfârşit
ajunge în vagon.Aici găseşte un compartiment mai comod în care se află deja o
damă,ce era însoţită de un căţel lăţos,plin de funde,de panglici roşii şi
albastre.
Cum a intrat în compartiment,căţelul,pe nume Bubico,a şi început să-l latre ca pe un răufăcător.Cocoana,încerca cu multă blîndeţe să-şi potolească potaia.Dar,nu trecu multă vreme si apăru conductorul.Bubico,parcă scos din minţi începu sa latre la acesta,mai ales atunci când cocoana îi întinse biletul ei.Din nou,aceasta,încearca cu multa dragoste în glas să-l potoleasca pe Bubico,mângâindu-l ,mumos.Cocoana îşi aprinde o ţigară....vrea să-și aprindă şi domnul,dar realizează că nu are chibrituri şi încearcă să se apropie de cocoană pentru un foc,însă iar este lătrat de jigodie.Într-un final încearcă să se apropie de căţel,făcându-i complimente,dîndu-i bomboane.Dar,în sa el plănuia cu totul altceva.Cocoana măgulită de apropierea dintre domn si Bubico,a început să povestească ce a păţit căţelul cu Bismarck,cîinele ofiţerului Papadopolinii.Ba chiar a povestit şi genealogia favoritului.Între timp îl servea pe ,,băiatul mamiţii,, cu zăhărel şi lapte,serveşte şi ea,lapte din acelaşi pahar.Ajuns la capătul răbdării,domnul îl ia pe Bubico în braţe şi deschide geamul în ideea de a mai aerisi compartimentul,apoi Bubico dispare ca un porumbel alb în noaptea neagră.L-a aruncat pe geam,cocoana înnebunită de disperare trage semnalul de alarmă şi leşină.Ajunşi la destinaţie,cocoana zdrobită de nenorocire se deşteaptă din leşin,iar domnul îi spun adevărul şi dispare în noapte.Ea leşină din nou...
Cum a intrat în compartiment,căţelul,pe nume Bubico,a şi început să-l latre ca pe un răufăcător.Cocoana,încerca cu multă blîndeţe să-şi potolească potaia.Dar,nu trecu multă vreme si apăru conductorul.Bubico,parcă scos din minţi începu sa latre la acesta,mai ales atunci când cocoana îi întinse biletul ei.Din nou,aceasta,încearca cu multa dragoste în glas să-l potoleasca pe Bubico,mângâindu-l ,mumos.Cocoana îşi aprinde o ţigară....vrea să-și aprindă şi domnul,dar realizează că nu are chibrituri şi încearcă să se apropie de cocoană pentru un foc,însă iar este lătrat de jigodie.Într-un final încearcă să se apropie de căţel,făcându-i complimente,dîndu-i bomboane.Dar,în sa el plănuia cu totul altceva.Cocoana măgulită de apropierea dintre domn si Bubico,a început să povestească ce a păţit căţelul cu Bismarck,cîinele ofiţerului Papadopolinii.Ba chiar a povestit şi genealogia favoritului.Între timp îl servea pe ,,băiatul mamiţii,, cu zăhărel şi lapte,serveşte şi ea,lapte din acelaşi pahar.Ajuns la capătul răbdării,domnul îl ia pe Bubico în braţe şi deschide geamul în ideea de a mai aerisi compartimentul,apoi Bubico dispare ca un porumbel alb în noaptea neagră.L-a aruncat pe geam,cocoana înnebunită de disperare trage semnalul de alarmă şi leşină.Ajunşi la destinaţie,cocoana zdrobită de nenorocire se deşteaptă din leşin,iar domnul îi spun adevărul şi dispare în noapte.Ea leşină din nou...
ms
RăspundețiȘtergereCu plăcere!
RăspundețiȘtergereMultumesc mult ! Mi-a fost de ajutor
RăspundețiȘtergereMulțumim! Ne bucurăm nespus, dar și lectura îți va plăcea cu siguranță.
RăspundețiȘtergerea fost foarte frumos am luat 10
RăspundețiȘtergereBRAVO!
ȘtergereMultumesc
ȘtergereCu mare plăcere!
ȘtergereMULȚUMESC!!!
RăspundețiȘtergereCu mare plăcere!
Ștergere