Pictăm...în mijlocul naturii!

Ce-i drept, ploaia ne-a cam stricat planurile pentru primele zile de vacanță... Profitând de o zi care, deși nu cine știe ce însorită, dar măcar fără ploaie, am dat o fugă în mijlocul naturii. Noi suntem și foarte norocoase! Acest „mijloc al naturii” se întinde chiar la marginea cartierului, ca un cordon verde, și putem să mergem oricând avem dispoziția necesară. Și pentru ca timpul de relaxare să ni-l petrecem cât mai plăcut cu putință, ne-am înarmat cu cele necesare în acest scop: acuarele, pensule, coli, o carte de citit, o altă carte de engleză, o pătură și ... câteva fructe în caz că ni se face foame.

ToTo a fost extrem de uimită când a descoperit acestă „oază de liniște”. Dintre copaci zgomotul orașului era estompat, deși ne aflam doar la câțiva metri de șosea și blocuri. A mai remarcat că aici „miroase altfel. e mai răcoare și multă liniște”. Astfel am putut discuta, în joacă, puțin despre rolul copacilor și al spațiilor verzi. Pentru că tot ne hotărâsem să pictăm, am folosit „ștampilarea cu frunze”. ToTo a observat imediat că frunzele sunt diferite ca formă, în funcție de copac, s-a mirat de înălțimea brazilor care cresc „înalți și slabi și nu ajungi să iei perele din ei” - de fapt erau conuri, dar am găsit câteva în cele din urmă...
Tehnica pictării cu frunze este extrem de simplă și respectă regula „nu ai cum să dai greș”-o regulă preferată de toți copiii; pe spatele frunzelor, acolo unde nervurile sunt mai proeminente, aplicăm culoarea pe care o dorim, ștampilăm foaia și...gata!

În funcție de preferințele fiecăruia, pictăm frunzele în culori diferite, putem aplica și nuanțe sau mai multe culori;

Bineînțele că ToTo nu s-a lăsat până nu și-a demonstrat o dată în plus talentul de pictoriță și a pictat un curcubeu, pictură în care a folosit toate culorile rămase, „ca să nu le irosim” - spune ea:

Ce a mai urmat? Jocul „de-a escaladarea” - joc inventat de ToTo, bineînțeles: cobora o mică pantă, după care încerca s-o escaladeze ca un adevărat „escaladaror”, spune ea: