Iarna este anotimpul încărcat de emoție, surpriză și sărbătoare. Gospodinele fac curățenie generală, gătesc fel de fel de bucate tradiționale și așteaptă emoționate sărbătorile.
În această perioadă are loc și obiceiul „tăierii porcului”.
În tradiția populară, iarna începe cu adevărat pe data de 6 decembrie, dată la care toți creștinii sărbătoresc pe Moș Nicolae, cel care pune daruri în ghetuțele copiilor.
În folclorul românesc, Sfântul Nicolae este cunoscut și ca Sân-Nicoară. În unele zone el este considerat ca fiind al doilea sfânt creat de Dumnezeu după Iisus Hristos. Se crede că, în noaptea Anului Nou, el se arată lumii ca un sfânt ce-și scutură barba albă, aducând fulgi de zăpadă.
Începând de la Sfântul Nicolae și până la Sfântul Ion familiile de români se vizitează unii pe alții și sărbătoresc. Crăciunul este sărbătoarea cea mai frumoasă, încărcată de emoții și semnificație, este o sărbătoare a întregii familii. Acum se împodobește bradul, gospodinele gătesc mâncăruri alese și așteaptă colindătorii. Colindele sunt cântece sau poezii scurte prin care se urează gazdei sănătate, bunăstare, noroc iar gazdele, în semn de mulțumire, le oferă covrigi, mere, nuci. Alături de copii, în unele zone mai există și preoți care poartă din casă în casă o icoană cu nașterea lui Iisus, obicei numit „umblatul cu icoana”.
În seara de Ajun este așteptat cu mare emoție Moș Crăciun care împarte daruri tuturor.
Prima zi a noului an este sărbătorit „Sfântul Vasile”. În unele sate există î practică prin care se presupune că se ghicește viitorul. Una din aceste practici este și „obiceiul punților”. Fetele construiesc o punte din două bețe în formă de furcă, simbolizând legătura dintre anul ce a trecut și noul an. Se spune că fetele care fac aceste punți vor visa ce le este destinat să li se întâmple anul care tocmai începe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu