Legenda ghiocelului

Legenda ghiocelului

            A sosit primăvara! Soarele rotund și palid mângșie cu blândețe întreaga natură învăluind-o într-o lumină aurie. Treptat petele de zăpadă se fac tot mai mici, pentru ca apoi să dispară iar în locul lor răsare iarba cu colț fraged și nou.

            Zâna Primăverii, încurajată de vremea frumoasă, coboară din înaltul cerului să se plimbe prin livezile pline de farmec. Ea aleargă fericită și mângâie delicat ramurile pomilor care, sub atingerea ei delicată, înmuguresc. Trena sa imensă mătură pământul umed și-n urma ei apare mușchiul moale ca un puf. Ce fericită este! Simte mirosul proaspăt al primelor flori de primăvară.

            -Vai, ajutor, vai de mine, sunt nenorocit!se aude disperat un plâns subțire și delicat.

            Speriată, Zâna Primăverii se opri brusc din zborul ei amețitor. Ea privi cu mare atenție spre pământ și ce să vezi? Un mic ghiocel zăcea rupt pe pământul umed.

            -Vezi ce ai făcut? Nu ai fost atentă și m-ai rupt cu trena rochiei tale.

            Zâna iubea nespus florile și îi părea foarte rău de ce făcuse. A ridicat micuța și gingașa floare de la pământ și a încercat să o mângâie ușor pe petalele firave.

            -Iartă-mă, am fost foarte neatentă, îmi pare atât de rău…

            -Vezi? Ai fi putut să fii puțin mai atentă. Toți știm cât de mult îți plac florile. știu că nu ai făcut-o intenționat. Dar acum eu ce mă fac? În câteva ore mă voi ofili și nu voi mai fi bun de nimic.

            Ghiocelul începu să plângă și mai tare. Zâna aproape că începu și ea să plângă, așa îi părea de rău. Știa însă că plânsul nu o va ajuta să repare greșeala. Trebuia să găsească o soluție.

            -Să mergem la Zâna Pădurii! Ea este mai bătrână și mai înțeleaptă. Ne va sfătui ce este de făcut.

            Ghiocelul se opri din plâns. Mai avea o speranță că Zâna Pădurii îi va ajuta. Deși era foarte ocupată cu toate pregătirile de primăvară, înțeleapta Zână a lăsat totul pentru mai târziu și i-a ascultat pe cei doi. Apoi le-a spus

            -Dar nu este așa grav! Ghiocel frumos, pe tine te vom replanta în poienița din mijlocul pădurii. Acolo vei crește, te vei înmulți și vei răsări alături de alți ghiocei an de an. Și, ca supărarea să-ți treacă pe deplin, de acum înainte tu vei fi prima floare ce va înflori primăvara iar oamenii te vor numi vestitorul primăverii.

            De atunci ghiocelul, așa firav și delicat, este cel care iese primul din zăpadă și anunță vremea bună.

BUDEANU ALEX

CLASA aIVa