Printre amintirile dragi ale binecunoscutului autor se numără și întâmplările foarte cunoscute ale copilăriei sale: „La cireșe”; „Pupăza din tei”; „La scăldat”.
La cireșe - Vara, prin luna iunie, Nică se hotărăște să meargă la Moș Vasile, fratele tatălui, pentru a fura cireșe. Ajuns la casa acestuia, se preface în fața mătușii Mărioara că îl caută pe vărul său, Ion ,ca să meargă împreună la scăldat. Mătușa Mărioara i-a
spus că e plecat cu tatăl său la adus de sumani.
Bucuros de cele
auzite, Nică își ia rămas bun de la mătușă, după care se strecoară în
grădina casei și se urcă în cireș. A început să-și umple cămașa cu
cireșe până când l-a văzut mătușa Mărioara cu o jordie în mână. Atunci,
repede, băiatul sare repede din pom direct în stratul de cânepă. Mătușa a
început să fugă și ea tot prin cânepă. Într-un moment în care mătușa se
împiedică și cade, băiatul sare gardul casei și fige acasă. Spre seară a
venit moș Vasile împreună cu vornicul și paznicul la părinții lui Nică
pentru a cere daune pentru cânepă și cireșe. La sfârșit băiatul primește
o bătaie zdravănă de la tatăl său pentru stricăciunile produse de el.
Pupăza din tei – Sătul să fie trezit în fiecare zi cu
noaptea în cap, Nică îi puse gând rău unei pupeze care era ceasornicul
satului. Pasărea avea ciubul într-un tei din curtea lui moș Andrei,
unchiul băiatului. Într-o zi, când mama îl trimise cu de mâncare la
țiganii pe care-i aveau la sapă, Nică se gândi să fure pupăza. Se urcă
în copac, găsi scorbura dar nu reuși să o prindă decât la întoarcere.
Duse pupăza acasă și o ascunse în pod. După ce apare mătușa Măriuca,
supărată foc și îi spuse Smarandei că Nică a furat pasărea, copilul,
speriat, fuge cu pupăza la târg. Acolo încearcă să o vândă, dar un moș
cu vițica de funie a luat-o și i-a dar drumul. Pasărea a zburat direct
în teiul ei și a început să cânte din nou. Băiatul, de frică să nu-l
prindă tatăl său la târg, fugi acasă și stătu cuminte toată ziua. După
ce pupăza începu din nou să cânte trezind oamenii dimineața, mama lui
Nică face masă mare și o chemă și pe mătușa Măriuca. Cele se împăcaseră
iar Nică scăpă basma curată.
La scăldat – În acest episod este vorba de Nică, care
pleacă la scăldat, fără să asculte de mama sa. Deși aceasta l-a rugat să
legene copilul deoarece ea avea o mulțime de alte treburi: de țesut, de
cusut, de făcut mâncare; băiatul sta pe gânduri. A stat el o vreme, dar
era așa de cald și senin că nu putu rezista și a fugit la baltă, la
scăldat. Când își dădu seama că Nică a fugit, mama lui a început să-l
strige cât se poate de tare. Aceasta a lăsat totul baltă și a plecat la
baltă după băiat, că știa că acolo s-a dus. Nică stătea în pielea goală
întins pe nisip, apoi într-un picior, arunca cu piuetre în apă și la
urmă sărea să el și se scufunda. În tot acest timp mama sa l-a privit
cum petreceam, după care s-a furișat și i-a luat hainele și l-a lăsat
acolo în pielea goală. Fetele de pe la râu, văzând asta, au început să
râdă de el. Într-un târziu, când fetele erau ocupate cu clătitul
pânzelor în apă, Nică a luat-o la fugă spre casă, luând-o prin
grădinile oamenilor ca să nu-l vadă cineva. Ajuns în grădina lui,
băiatul a mers prin porumb până la gardul ogrăzii. Acolo își vede mama
cum alerga să facă trabă, când afară când afară, când în casă. Nică și-a
făcut curaj și a sărit în ogradă. Apoi i-a luat cu silă mâna mamei și a
sărutat-o, i-a cerut iertare și i-a zis să-i facă ce-o vrea, numai să-i
dea de mâncare, că moare de foame. Mamei i-a fost milă și ia dat să
mănânce dar i-a spus că încă nu-l va ierta. Băiatul a promis să nu mai
iasă din cuvântul ei și a început să o ajute la treburile casei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu