Ajutați-ne să fim eficienți! CONDICA DE SUGSTII

joi, 2 mai 2013

Săptămâna Mare - Vineri

Vinerea Mare ştiută ca Vinerea Neagră ori a Patimilor amintește de sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului Isus Cristos, pe care le-a primit de bunăvoie pentru oameni: sunt rememorate ziua aducerii la judecată, batjocoririi, schingiuirii, răstignirii, morţii şi îngropării lui Isus. Guvernatorul roman Ponţiu Pilat avea obiceiul ca de Paşti să elibereze un întemniţat. Pusă să aleagă între Cristos şi tâlharul Baraba, mulţimea, a cerut însă eliberarea tâlharului şi răstignirea lui Isus. Domnul şi-a purtat crucea spre Golgota (Dealul Căpăţânii), unde a fost răstignit între alţi 2 tâlhari (dintre care unul, recunoscându-i nevinovăţia şi dumnezeirea, s-a învrednicit de mântuire, fiind primul creştin intrat în Rai). Dându-Şi El duhul pe cruce, spre seară li s-a îngăduit drepţilor Iosif şi Nicodim să-I îngroape trupul după rânduială iar mormântul a fost pecetluit şi pus sub pază. În această zi nu se săvârşeşte Liturghia pentru că însuşi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru că Mirele s-a luat de la oameni. Seara se cântă în biserici Prohodul Domnului - adică slujba înmormântării Domnului.

                                       Obiceiuri păstrate cu sfințenie în Vinerea Mare:
  • se ține post negru;
  • nu se spală rufe și nu se face treabă;
  • nu se frământă pâine și nici nu se coace ca să nu ardă mâinile Maicii Domnului aflată în durere și rugăciune;
  • nu se sacrifică animale;
  • se spune că cine săvârșește o faptă rea în Vinerea Mare, va plăti înzecit pentru aceasta;
  • dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an roditor.

În Joia Mare vopsim ouă!

Vopsitul ouălor este o tradiție pe care orice copil o relizează cu plăcere! Cu puțină imaginație, am reușit să realizăm cele mai grozave ouă. Suntem siguri că vor fi așezate la loc de cinste printre bucatele alese pregătite pentru masa de Paște. Sunt hand-made și unicat 100%!
Vă dăm câteva sugestii:
  • Vopsiți ouăle. Noi am folosit un tip de vopsea în care, după ce am dizolvat culoarea în apă caldă cu 7-8 linguri oțet, am introdus ouăle deja fierte. Este practic, ușor și ouăle nu vor fi fierbinți, așa cum se întâmplă la vopseaua care necesită fierberea ouălor în ea. Astfel, imediat putem trece la ornare.
  • Pentru ornare am folosit carioci, marker:
  • Sau ojă:

  • Am combinat diverse tehnici: desen cu marker, pictură, aplicare abțipilde:

  • Iată ce am realizat! Nu-i grozav?

  • PAȘTE FERICIT TUTUROR!

miercuri, 1 mai 2013

Vopsitul ouălor prin metode tradiționale

Mâine este Joia Mare și, conform tradiției, gospodinele vor roși ouă. Este adevărat că există în comerț tot felul de vopseluri care fac această activitate mult mai plăcută și mult mai rapidă. Există însă persoane care folosesc minunile naturii pentru a obține culoarea mult dorită. Iată cum puteți obține, în mod natural, cele mai minunate ouă colorate:
  • Culoarea roșie: o puteți obține din frunze de ceapă roșie sau din flori de bujor;
  • Culoarea verde: se obține din frunze de urzică sau din boia de ardei;
  • Culoarea galbenă - din foi de ceapă albă sau din frunze de mesteacăn uscate;
  • Culoarea albastră - din flori de viorele sau din rostopastă, din cojile de sfeclă roșie, din varza roșie tocată mărunt.

marți, 30 aprilie 2013

Săptămâna Mare - Joi

În Sfânta şi Marea Joi biserica noastră prăznuieşte mai multe evenimente premergătoare momentului răstignirii Mântuitorului Hristos: spălarea picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoşătoarelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire din grădina Ghetsimani şi vânzarea Domnului de către Iuda.

Descrierea unei persoane - bunica

  • Cu glasul blând în care freamătă înțelepciunea atâtor ani;
  • Cu părul nins, ochii blânzi, calzi și plini de duioșie
  • Icoană sfântă a copilăriei mele
  • Glas legănat, adânc, ce mi-a adus lumina primelor povești
  • Mâini noduroase și uscate ce știu să mângîie cel mai blând
  • Plete albe în care au nins atâția ani
  • Privirea pierdută în amintirile unei vieți de om
  • Statura mărunțică și firavă te face să crezi că nu ea, ci altcineva i-a crescut copiii și nepoții
  • Straiele cernite, parcă aceleași dintotdeauna, aduc parfum de respect și dragoste

Descrierea unui animal (veverița)

  • Ghemotoc roșcat, ca o flacără ce nu-și găsește liniștea;
  • Sare din ram în ram ca și iuțeala unui gând răzleț;
  • Ochii negri, ageri și neliniștiți, emană inteligență;
  • Smoc de blănișă roșcată;
  • Lăbuțe mici, îndemânatice, care nu-și găsesc liniștea;
  • Boticul fremătător caută să surprindă primejdia;
  • Coada stufoasă în permanentă căutare de echilibru;
  • Gimnastă de un talent desăvârșit;
  • Ageră și sprintenă umple cu veselia sa natura;
  • Rozătoare veselă și pusă pe șotii, smulge oricui un zâmbet

De ce se roșesc ouăle de Paște

Se spune că, pe când era răstignit pe cruce, Maica Domnului, cu sufletul sfâșiat, a vrut să-Și vadă Fiul. Soldații care-L păzeau aveau însă reguli stricte. Ca să le îmbuneze inima, ea a adus un coș cu ouă, pe care l-a așezat sub crucea pe care era răstignit Iisus. Sângele Lui a picurat pe ouă și astfel ele s-au roșit.
Dincolo de aceasta, simbolul oului este des întâlnit și în alte culturi, acesta reprezentând simbolul vieții și al înnoirii naturii. Chinezii au și ei obiceiul de a roși ouă, obicei moștenit din străbuni.

                                                                        
Tradiții, obiceiuri
  • există un ritual în ceea ce privește ciocnitul ouălor: partenerul mai în vârsta ciocnește oul ținut de cel mai tânăr și rostește ”Hristos a Înviat” la care partenerul cel tânăr răspunde ”Adevărat a Înviat!”
  • cojile ouălor roșii nu sunt aruncate, ci puse în brazda din ogorul arat astfel încât pământul să fie roditor.
  • țăranii se spală pe ochi dimineața, în prima zi de Paște, cu apa în care s-a pus un ou roșu; astfel ei vor fi feriți de rele tot anul.