Cum se realizează un rezumat?

Pentru ca un rezumat să respecte întocmai cerințele întocmirii acestuia, trebuie avute în vedere câteva repere. Am întocmit o listă cu aceste repere care, dacă sunt respectate, vă vor ajuta în întocmirea propriilor voastre rezumate/povestiri. Citiți-le cu atenție, respectați-le și roadele muncii voastre nu vor întârzia să apară:
                                            Cum relizăm rezumatul lecturii?

Rezumatul este compoziţia în care se prezintă concis (scurt şi cuprinzător) succesiunea întâmplărilor dintr-o naraţiune.

Vizită, I.L.Caragiale(povestire)

Iată un rezumat succint, care prezintă pe scurt evenimentele redactate de autor, în ordinea în care acestea s-au întâmplat.
                                                               VIZITĂ
                                                            (povestire)

 Naratorul face o vizită Mariei Popescu de Sfântul Ion şi aduce fiului doamnei o minge. Mama vorbeşte despre atenţia pe care o acordă educaţiei copilului, motivându-şi astfel absenţa de la teatru şi de la petreceri.

Vizită- de I.L.Caragiale

Cu umor și un talent deosebit, autorul prezintă în schița ”Vizită” efectele dezastruoase ale răsfățului exagerat aplicat în educația copilului. Textul provoacă zâmbetul cititorului, dar cuprinde și situații pline de învățăminte și profunzime, așa cum sunt toate textele semnate de I. L. Caragiale.
                                                                    VIZITĂ
                                                                                de I.L.Caragiale

M-am dus de sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietenă, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare ținută.

Bubico, I.L.Caragiale(povestire)

”Bubico” este o schiță al cărei autor este I.L.Caragiale. A fost publicată în ”Moftul român” la data de 29 aprilie 1901, dar și în volumele ”Momente” - 1901, și ”Momente, schițe amintiri” în anul 1908.

                                                                       BUBICO
                                                                      (povestire)

În câteva minute,pleacă trenul.Autorul acestei povestiri,aleargă la casa de bilete,apoi pe peron spre tren,şi,în sfârşit ajunge în vagon.Aici găseşte un compartiment mai comod în care se află deja o damă,ce era însoţită de un căţel lăţos,plin de funde,de panglici roşii şi albastre.

Bubico, I.L.Caragiale

Caragiale este recunoscut pentru umorul său evident. În scrierile sale pamfletează cu haz defectele oamenilor, determinând cititorul la reflecție profundă.

                                                                      BUBICO
                                                                                           de Ion Luca Caragiale

Nouă ceasuri şi nouă minute... Peste şase minute pleacă trenul. Un minut încă şi se-nchide casa. Repede-mi iau biletul, ies pe peron, alerg la tren, sunt în vagon... Trec de colo până colo prin coridor, să văz în care compartiment aş găsi un loc mai comod... Aci.

Diplomă elegantă

Un model de diplomă, util în orice situație, credem că este cel mai potrivit și sperăm să fim pe gustul dumneavoastră, încântând școlăreii demni de a primi această diplomă.

Recreația mare-Mircea Sântimbreanu

Mircea Sântimbreanu se apleacă cu deosebită dragoste, înțelegere dar și amuzament asupra universului complicat al școlarilor, încercând să-l surprindă real. Povestioarele sale ne amuză și nu cred că este cineva care să nu se recunoască în rândurile autorului.

                                                                        UN BĂIAT CITIT
                                                                                                   de Mircea Sântimbreanu

Titi Brumărescu e un băiat grozav de citit. Citește pe rupte. Și nu ca alții, o carte pe lună, sau, în cel mai bun caz, una pe săptămână. Titi citește o carte (una!) pe oră. Oricât ar fi de groasă! E de ajuns, de altfel, să-l auzi vorbind despre cărțile pe care le-a citit ca să-ți dai seama că ai de-a face cu un adevărat maratonist al lecturii.

Animale din alte țări

Prin desen cei mici se apropie tot mai mult de lumea înconjurătoare. Desenul este activitatea prin care copiii își exersează talentul și imaginația, dar prin această activitate ei își alimentează permanenta curiozitate. Planșele cu animale care trăiesc în alte țări îi vor încânta și le vor colora cu plăcere.

Animale sălbatice

Lumea animalelor a fascinat permanent deopotrivă pe cei mici, dar și pe cei mari. Prin desen, copiii se apropie cu plăcere de această lume minunată. Planșele selectate de noi sperăm să vă facă plăcere, iar copilașii să-și folosească îndemânarea și imaginația pentru a le da viață.

Animale domestice

Copiii sunt fascinați de lumea minunată a animalelor. Planșele de colorat cu imagini semnificative, care surprind această lume, îi atrag și-i încântă deopotrivă. Am selectat și noi câteva din planșele care ne-au încântat în mod deosebit și pe care le-am colorat sau pictat cu atâta interes!

Ciupercuțe vesele de colorat

Cu siguranță copiii vor fi foarte încântați să dea viață acestor desene vesele. Fie că le vor colora sau picta, activitatea va fi la fel de plăcută și copiii se vor implica bucuroși în realizarea ei.

De colorat legumele

Prin desen copilul învață să descopere lumea înconjurătoare. Nu este întâmplător că desenul este una din activitățile sale preferate. Colorând, el reușește să rețină mai ușor ceea ce este esențial, dezvoltându-și în același timp dexteritățile necesare în activitățile ce vor urma.

De colorat fructe

Una din activitățile preferate ale copiilor o reprezintă cea de colorat. Planșele următoare vor reuși să satisfacă pe deplin nevoia copiilor de a se exprima prin desen.

Ghicitori cu animale sălbatice din alte țări

Ghicitorile îi incită pe copii și-i determină să depună un efort intelectual de care ei nu sunt conștienți. Copiii se distrează răspunzând la ghicitori, sunt încântați dacă răspunsul lor este corect și se implică tot mai mult în rezolvarea lor.

Șade domnul pe un banc
Doar în cizme și în frac.
(pinguinul)

Școala animalelor

Această poveste am citit-o de curând și m-a pus pe gânduri. Nu este neapărat o poveste pentru copii, ci este în aceeași măsură o poveste pentru oameni mari, plină de înțelesuri. Tocmai de aceea am ales s-o împărtășesc cu dumneavoastră și sper să fiți la fel de încântați de textul poveștii cum am fost și eu și, deasemenea, să trageți propriile dumneavoastră concluzii.

                                                                         Școala animalelor

Odată, demult, animalele au decis că pot rezolva problemele lumii moderne dacă vor face o școală potrivită. Au ales așadar un consiliu de administrație al acestei școli. În consiliu erau un urs, un viezure și un castor. Drept profesor au angajat un arici.

Ghicitori despre fructe

Fructele reprezintă o sursă de vitamine. Cunoașterea acestora, dar și a importanței lor în alimentație, este prioritară. Prin joc, copiii pot învăța cât de importante sunt fructele pentru ei și le vor consuma cu plăcere.
Vă spun azi o ghicitoare
Despre ceva de mâncare
Crude sau puse la fiert
Reprezintă un desert
Le preferă orișicine
Sunt sursă de vitamine!
(fructele)

Ghicitori despre legume

Ghicitorile despre legume îi ajută pe cei mici să conștientizeze mai bine asemănările și deosebirile dintre acestea, dar și caracteristicile lor esențiale.
Am cămăși nenumărate
Le port toate îmbrăcate.
(varza)

Ghicitori cu animale sălbatice

Animalele sălbatice sunt la fel de iubite de copii. Ghicitorile îi ajută într-un mod plăcut de a conștientiza caracteristicile lor.
Prin pădure și zăvoaie
Oile el le despoaie.
(lupul)

Ghicitori cu animale domestice

Ghicitorile despre animale domestice îi ajută pe copii să conștientizeze mult mai bine caracteristicile fiecăruia în parte. Pe lângă provocarea de a da răspunsul corect la ghicitoare, ei rețin ușor ceea ce are definitoriu fiecare animal în parte.
Roade oase, stă în cușcă
Pe dușmanii săi îi mușcă.
(câinele)

Ghicitori despre insecte

Ghicitorile au incitat întotdeauna copiii, i-au stimulat într-un mod plăcut să-și ”pună mintea la contribuție” pentru a afla răspunsul. Provocarea de a da răspunsul potrivit îi încântă pe copii, indiferent de vârstă. Pentru cei mici am pregătit câteva ghicitori inspirate din lumea mică, dar plină de freamăt și viață, a insectelor.

Are-un ac micuţ şi fin,
Zboară lin din floare-n floare,
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare.
(albina)

Revedere, Mihai Eminescu

Cunoscut ca ”Luceafărul poeziei românești”, Mihai Eminescu este o figură reprezentativă pentru întreaga literatură românească. Poeziile dedicate frumuseții naturii, în care codrul este suveran, au farmec și sensibilitate.

VLAD ȚEPEȘ

Una dintre cele mai controversate figuri din istoria țării noastre este, fără îndoială, Vlad Țepeș, numit și Vlad Dracul. Acest nume i-a adus o dată în plus notorietate. De fapt numele de ”Dracul” provine de la tatăl său care fusese investit cu ordinul dragonului, ordin ce avea ca principal scop apărarea creștinismului. Și Vlad a fost investit cu acest ordin, dar pentru scurtă perioadă, acesta fiindu-i ulterior retras.

Făt Frumos din lacrimă, Mihai Eminescu

„Făt -Frumos din lacrimă” , scrisă de Mihai Eminescu, este una dintre cele mai frumoase povești din câte s-au scris în literatura română. Povestea cuprinde o multitudine de simboluri și elemente pe care le regăsim și în literatura populară.
                                                           FĂT-FRUMOS DIN LACRIMĂ
                                                                                              de Mihai Eminescu
În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat întunecat și gânditor ca miază-noaptea și avea o împărăteasă tânără și zâmbitoare ca miezul luminos al zilei.
Cincizeci de ani de când împăratul purta război c-un vecin al lui. Murise vecinul și lăsase de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba de sânge.

Făt-Frumos din lacrimă(povestire)

RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
                                                      FĂT-FRUMOS DIN LACRIMĂ
                                                                                          de Mihai Eminescu
                                                            (povestire)

A fost odată un împărat bătrân și trist, care avea o împărăteasă tânără. Nu aveau copii și, când împăratul era la război, împărăteasa s-a rugat mult la icoana Maicii Domnului să o ajute. Icoanei i s-a scurs o lacrimă, împărăteasa a sorbit-o și a rămas grea. Tare mult s-a bucurat împăratul când împărăteasa a născut un băiat, pe care l-au botezat Fat Frumos din lacrima.

DECEBAL

O altă figură marcantă a istoriei țării noastre este Decebal. Sub conducerea sa Dacia cunoaște o puternică înflorire și dezvoltare. Deși Dacia lui Decebal nu mai este atât de întinsă ca în timpul domniei lui Burebista, totuși înglobează majoritatea triburilor dacice, celelalte fiind aliate. Capitale Daciei era la Sarmisegetusa.

Livada vara(descriere)

         Este vară. Pomii din livadă sunt plini de viață și de rod. Merii, prunii și vișinii stau aliniați cuminți în rânduri perfect egale. La capătul livezii trei nuci falnici își întind și ei maiestuos și impresionant umbra peste iarba proaspăt cosită.

BUREBISTA (82 î.e.n.-44î.e.n)

Istoria românilor cuprinde pagini memorabile și interesante, încă din momentul formării statului dac și până la evenimentele care sunt cuprinse în istoria recentă. Merită să le cunoaștem pas cu pas, așa cum s-au desfășurat ele.Burebista este o figură marcantă și legendară care a influențat serios cursul istoric al Daciei

Elevii: drepturi și îndatoriri

Elevii, prin statutul pe care aceștia îl au, beneficiază de anumite drepturi, dar au și îndatoriri pe care trebuie să le cunoască și să le respecte. ”Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar” prezintă explicit atât drepturile cât și îndatoririle elevilor iar acestea pot sta la baza elaborării unui regulament de ordine interioară necesar fiecărei instituții școlare. Vă prezentăm, deci, pe de o parte drepturile elevilor, dar să nu uităm nici de îndatoriri.

Planul cadru - învățământ primar

Vă prezentăm planul cadru pentru învățământul primar prevăzut pentru anul școlar 2013-2014.

Tatăl și feciorii, Alexandru Mitru

Povestea cu iz de folclor popular ne învață că adevărata dragoste nu se poate măsura în bani sau averi. Cei zece feciori își mâhnesc profund tatăl, demonstrând că interesul pentru ulciorul plin cu bani este mai mare decât dragostea ce o purtau pentru propriul tată

                                                                TATĂL ȘI FECIORII
                                                                                                de Alexandru Mitru

Vai de feciorul care-şi izgoneşte tatăl din pragul casei sale, că fapta lui nu poate fi iertată.
Un tată avusese zece feciori. Şi aşa cum se întâmplă câteodată, s-a apucat bătrânul să-şi dea averea celor zece copii.

Gospodina, Otilia Cazimir

Otilia Cazimir este una dintre cele mai cunoscute poete care, cu trudă și strădanie, a creionat frumoase poezii pentru copii. Numele adevărat al poetei este Alexandra Gavrilescu, pseudonimul Otilia Cazimir fiind adoptat la sugestia lui Mihail Sadoveanu și al criticului literar Garabet Ibrăileanu.

Modele diplome tabere la munte

La munte, acolo unde aerul curat îți oferă atâta energie, școlăreii știu cel mai bine că activitățile competitive dau tonul adevăratei distracții! Câteva modele de diplome sperăm să le aducă și mai multă bucurie:

Vara la scăldat - compunere

      Zi călduroasă de vară... Pe cerul albastru ca peruzeaua nu se întrevede nici un nor. Doar uneori câte o pasăre brăzdează văzduhul cu zborul său asemenea unei săgeți țintite bine de ochiul vigilent al vânătorului. E așa de cald că întreaga natură pare împietrită sub arșița dogoritoare. Soarele aruncă nemilos săgeți de foc spre pământul brăzdat adânc de secetă.

Orare de colorat

Implicarea copiilor în activitățile care îi vizează în mod direct este o preocupare permanentă atât a părinților cât și a cadrelor didactice. Vă oferim câteva modele de orare pe care școlăreii le vor putea colora așa cum doresc.

Structura anului școlar 2013-2014

Noutatea de anul acesta constă în împărțirea celor două semestre în perioade aproximativ egale. Astfel se realizează un echilibru între timpul alocat pentru studiu și perioadele de odihnă și relaxare, respectiv vacanțele.
Anul școlar 2013-2014 va începe pe data de 16 septembrie și se va încheia pe data de 20 iunie.

Motanul încălțat, Ch.Perrault(povestire)

RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
                                                                        MOTANUL ÎNCĂLȚAT
                                                                                                                de Ch. Perrault
                                                                               (POVESTIRE)

Un morar avea trei fii. Nu avea altă avere decât o moară, un măgar și un motan. Când muri, lăsă fiului cel mare moara, celui mijlociu măgarul, iar cel mic se alese doar cu motanul.

Necăjit, fiul cel mic se văita că va muri de foame. Motanul, care era năzdrăvan, îi spuse să nu-și mai facă griji. Îi ceru să-i facă o traista cu baieri, adică cu sfori care să strângă gura traistei, și o pereche de ciubote, cizmulițe scurte care să-l ajute să umble prin mărăcini și tufișuri.

Motanul încălțat - Charles Perrault

Povestea istețului motan, încălțat cu cizme asemenea oamenilor, este una din poveștile reprezentative și cele mai cunoscute ale lui Perrault. Oricât de bine ai cunoaște povestea, suntem siguri că citind-o și recitind-o vei avea parte de clipe minunate în care gustul pentru aventură îți va fi satisfăcut pe deplin.

                                                                 MOTANUL ÎNCĂLȚAT
                                                                                                     de Charles Perrault

S-a întâmplat odată ca trei feciori de morar să primească moştenire după moartea tatălui lor o moară, un măgar şi un motan. Moara i-a rămas celui mai vârstnic dintre feciori, măgarul, mijlociului, iar motanul, mezinului.
“Ce folos de la un motan?” gândi, amărât, mezinul. Fraţii mei vor putea să-şi câştige pâinea cu uşurinţă, dar eu voi muri de foame.
“Nu fi trist, stăpâne!” îi zise într-o bună zi motanul, cu glas omenesc. “Fă-mi doar rost de o pereche de cizme, ca să pot umbla mai uşor prin păduri şi câmpuri. Şi-ţi promit că n-are să-ţi pară rău!”

Croitorașul cel isteț - Frații Grimm

”Croitorașul cel viteaz”- de Frații Grimm este una poveștile preferate ale copiilor. Lectura este plăcută deopotrivă celor mici cât celor mari.

                                                              CROITORAȘUL CEL ISTEȚ
                                                                                                 de Frații Grimm
A fost odată ca niciodată o domniță și domnița asta era atât de fudulă, că nu-i mai intra nimeni în voie. Și de se întâmpla să vie vreun flăcău în pețit, îl punea numaidecât să-i ghicească vreo ghicitoare și de n-o putea dezlega, îl arunca fără milă, batjocorindu-l în fel și chip. Trecură așa nenumărate rânduri de pețitori pe la curtea împărătească și-n cele din urmă, văzând că n-o scoate cu nici unul la capăt, domnița porunci să se dea sfară-n țară că se va mărita cu acela care va fi în stare să-i dezlege o ghicitoare și că n-are decât să poftească oricine-o vrea, fie el de neam, fie el om de rând.

D-l Goe, I.L.Caragiale(povestire)

RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
                                                                 D-L GOE
                                                                                           de Ion Luca Caragiale
                                                               (povestire)

În dimineața zilei de 10 mai, pe atunci sărbătoare națională, D-l Goe, mam’mare, mamițica și tanti Mița, se aflau pe peronul gării din orașul lor, așteptând acceleratul de București. Femeile îi promiseseră băiatului această călătorie, ca să nu mai rămână din nou repetent.

D-l Goe - I.L.Caragiale

Caragiale este recunoscut pentru stilul său literar unic în literatura română. Pe d-l Goe autorul reușește să-l descrie atât de minunat, acesta fiind și astăzi imaginea ”perfectă” a copilului răsfățat și obraznic.
                                                            D-l Goe
                                                                                    de Ion Luca Caragiale

Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam'mare, mămiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 mai.

Puţin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului şi nepoţelului lor. Destul că foarte de dimineaţă, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, aşteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la Bucureşti.

Degețica - Hans Christian Andersen

Povestea unei fetițe mici cât un degețel, dar curajoasă și delicată, o să încânte toți școlăreii care iubesc aventura. Citiți cu atenție textul poveștii și veți vedea prin ce aventuri nemaipomenite trece Degețica, dar și cum reușește să scape ce cei care-i doreau răul, pentru că ea este o fetiță bună și miloasă.

                                                                   DEGEȚICA
                                                                                          de Hans Christian Andersen
A fost odată o femeie care voia să aibă un copilaş, dar nu ştia de unde să-l ia. Atunci s-a dus la o vrăjitoare şi i-a spus: "Uite, aş vrea să am un copilaş, nu poţi să-mi spui cum să fac să îl găsesc?"
     - Cum să nu! a spus baba. Uite aici un bob de orz; da' să ştii că nu-i orz de-acela ce creşte pe ogoare şi pe care-l dai la găini de mâncare; ia-l şi pune-l într-un vas cu flori şi ai să vezi ce iese.

Degețica, H.Ch. Andersen(povestire)

RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).

                                                                       DEGEȚICA
                                                                                                      de Hans Christian Andersen

Odată, demult, o femeie voia să aibă un copilaş şi s-a dus la o vrăjitoare, să-i ceară un leac. Vrăjitoarea i-a dat un bob de orz şi femeia l-a pus în pământ, într-un ghiveci de flori. Din bob a răsărit pe dată o lalea. Femeia i-a sărutat bobocul şi floarea s-a desfăcut. În mijloc era o fetiţă cât un deget de mare, aşa că a numit-o Degețica.

Degețica dormea într-o coajă de alun, cu un aşternut din petale. Ziua se juca pe masă, lângă o farfurie în care maică-sa întruchipase un lac. Pe apă pusese o petală mare de lalea, iar Degeţica se plimba cu ea ca şi cu o plută.

Frumoasa din pădurea adormită,Frații Grimm(povestire)

RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
                                                      FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITĂ
                                                                                                                 de Frații Grimm
                                                                    (povestire)

Odată, demult, erau un împărat şi o împărăteasă care erau foarte necăjiţi că nu aveau şi ei un copil. Pe când împărăteasa se scălda într-un râu, o broască sări pe mal şi îi spuse că , până a nu se împlini anul, avea să nască o fetiţă.

Aşa se şi întâmplă, iar împăratul şi împărăteasa se bucurară atât de mult încât dădură o petrecere mare, la care poftiră şi niste ursitoare.

Frumoasa din pădurea adormită-Frații Grimm

Poveștile Fraților Grimm au un farmec deosebit. Copiii le citesc cu plăcere, emptizează cu personajele, iar finalul întotdeauna fericit îi determină să înțeleagă că binele învinge întotdeauna.

                                                   FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITĂ
                                                                                               de Frații Grimm
 A fost odată, în vremurile de demult, a fost un împărat şi-o împărăteasă, şi cum nu se îndurase soarta să le hărăzească un urmaş, nu trecea zi în care să nu se tânguie amândoi: "Cât de goală ne e casa şi ce fericiţi am fi de-am avea şi noi un copil!" Dar coconul cel mult dorit se lăsa aşteptat de multă vreme...
   Şi iată că-ntr-un sfârşit, pe când împărăteasa se scălda în apa unui râu, o broască sări din unde pe prundişul malului şi-i grăi astfel:

Norocul și mintea - I.L.Caragiale

RECOMANDĂRI: Cunoscut pentru scrierile sale pline de umor și înțelepciune, Caragiale este unul din clasicii literaturii române. Citiți această lectură plină de învățăminte!

                                                                    NOROCUL ȘI MINTEA
                                                                                                       de Ion Luca Caragiale

Se zice că odată norocul şi mintea s-au prins să meargă împreună la drum şi au plecat amândoi într-o călătorie. Ziua întreagă au tot mers ei pe un drumeag de ţară, plin de colb, şi mai cu vorba, mai cu gluma, iată că soarele se ascunde după un deal, şi noaptea i-apucă pe cei doi călători în mijlocul drumului, departe de satul la care gândeau că vor ajunge ca să înnopteze acolo.

Orare pentru școlărițe

Pentru fetițe am pregătit câteva modele de orare, însoțite de personaje din desenele animate preferate de ele.

Bunicul, Barbu Ștefănescu Delavrancea(povestire)

RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).

                                                                BUNICUL
                                                                                      de Barbu Ștefănescu Delevrancea
                                                             (povestire)
Bunicul,cu plete albe şi creţe,cu barbă,mustăţi şi sprîncene de asemenea stă pe prispă şi numără florile care cad.Numai ochii lui au ramas blînzi si mîngîietori.

Bunicul-de Barbu Ștefănescu Delavrancea

RECOMANDĂRI: Bunătatea și blândețea bunicului, așa cum autorul o evocă, înduioșează și surprinde cititorul. Contrastul dintre florile albe de salcâm și pletele bunicului crează o imagine vizuală impresionantă.

                                                                    BUNICUL
                                                                                           de Barbu Ștefănescu Delavrancea
Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce se gândeşte? La nimic. Numără florile care cad. Se uită în fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar numără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustăţile, barba… peste toate au nins ani mulţi şi grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi mângâietori.

Bunica, Barbu Ștefănescu Delevrancea(povestire)

RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).

                                                             BUNICA
                                                                                            de Barbu Ștefănescu Delavrancea
                                                             (povestire)
Bunica era înaltă şi slăbuţă,cu părul alb şi creţ,cu ochi căprui,cu gura strânsă care ascundea nişte dinţi ca de pieptene.

Bunica - Barbu Ștefănescu Delavrancea

RECOMANDĂRI:., "Delavrancea a adus în literatura românească viața celor mulți, interesul cald pentru această viață și, în scrisul românesc, limba vie a celor care trăiesc în contact cu pământul". (G. Ibrăileanu).
Opera literară "Bunica", în ciuda titlului expozitiv, nu este numai un portret în proză creionat de amintirea maturului, ci și un poem al inocenței, al candorii infantile.                                                                         BUNICA
                                                                                       de Barbu Ștefănescu Delavrancea       
O văz, ca prin vis.
O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos.
Cum dăschidea poarta, îi săream înainte.

Ea băga binișor mâna în sân și-mi zicea:

Orare pentru școlărei

Organizarea și rigurozitatea cu care reușiți să vă gestionați timpul este una din condițiile de bază pentru a deveni un școlărel de succes. Aceste modele de orare, pregătite anume pentru voi, sperăm să vă ajute și să vă fie utile în viața voastră de școlărei harnici și conștiincioși:

Predicatul verbal(fișă clasele III-IV)

Câteva fișe, ușoare și distractive, vă vor ține în formă vara aceasta. Noi vă propunem periodic câte un astfel de model. Urmăriți-ne cu atenție!                    SPOR LA TREABĂ!

Înțelegerea textului/sinonime(clasele I-II)

Câteva fișe, ușoare și distractive, vă vor ține în formă vara aceasta. Noi vă propunem periodic câte un astfel de model.
                                 SPOR LA TREABĂ!

Prostia omenească, de Ion Creangă(povestire)

RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).


                                                         PROSTIA OMENEASCĂ
                                                                                                 de Ion Creangă
                                                                   (povestire)

Se spune că era odată un om  care trăia laolaltă cu nevasta şi soacra. Nici una, nici cealaltă nu erau tocmai hâtre. Omul avea cu nevasta lui un copilaş mic.

Într-o zi omul plecă de acasă la treburile lui, iar nevasta rămase cu copilaşul. Îl scăldă, îl înfăşă şi îl alăptă, apoi îl puse să doarmă în albie, lânga sobă.

Nu trecu mult după ce adormi copilul şi nevasta începu să jeleasca cât o ţinea gura, după copilaşul ei. Iute veni mama ei şi o întrebă ce are. Ea răspunse că are să moară copilaşul dacă se va sui mâţa pe horn şi va trânti în capul lui drobul de sare de acolo. Soacra  începu şi ea sa bocească.

Ciuboțelele Ogarului, de Călin Gruia(povestire)

RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
                                                         CIUBOȚEȚE OGARULUI
                                                                                           de Călin Gruia
                                                                  (povestire)
Era într-o toamnă. Iepurele se ducea la iarmaroc, ca să cumpere nişte ciuboţele. El avea doar doi galbeni. Pe drum s-a întâlnit cu Ogarul, care avea şubă şi ciuboţele noi. Iepurele l-a întrebat cât a dat pe ciuboţele, ca să ştie un preţ. Ogarul i-a spus că doi galbeni.

Fluierul fermecat, de Victor Eftimiu(povestire)

RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).

                                                                   FLUIERUL FERMECAT
                                                                                                   de Victor Eftimiu
                                                                       (povestire)
Tudorel era un băiețel harnic și curajos care își păștea oile.Impresionat de istețimea lui, moșul din pădure, un vrăjitor bun care răsplătea pe oricine dovedea un asemenea comportament, l-a chemat la el în peșteră și l-a lăsat să aleagă orice din toate bogățiile de acolo.Tudorel nu a vrut nici straie scumpe, nici averi, nici bani de aur. Băiatul a ales un fluier. Moșul din pădure a fost foarte încântat de alegerea băiatului și i-a spus că acela este un fluier fermecat cu ajutorul căruia se pot îmblânzi fiarele pădurii.

Cinci pâni de Ion Creangă(povestire)

RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
         
                                                              CINCI PÂNI
                                                                                         de Ion Creangă
                                                             (povestire)

Doi oameni mergeau împreună pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâini şi celălalt două pâini. După o vreme, au poposit la umbră, lângă o fântână şi au început să-şi mănânce pâinile.

Apăru deodată un al treilea drumeţ, care se opri, le dădu ziua bună şi îi rugă să-i dea şi lui ceva de mâncare, căci nu avea merinde cu el şi nici nu avea de unde să cumpere.

Diplome pentru școlăreii aflați în tabără

Fie că sunteți în tabără la munte sau la mare, implicarea voastră în activitățile desfășurate merită recompensată cu o diplomă pe măsură!

Ce-i trebuie bebelușului?

Chiar dacă ați ales o clinică particulară sau de stat pentru a aduce pe lume copilașul dumneavoastră, este bine un trusou minim pentru bebe să-l aveți pregătit. Dacă mergeți pe tradiția de a nu cumpăra nimic înainte, lăsați-i soțului sau mamei d-voastră lista, pentru a fi sigură că aveți cele necesare pentru bebeluș:

Trusou de viitoare mămică

Se apropie momentul venirii pe lume a bebelușului și sunteți extrem de emoționată. Este normal să treceți prin astfel de stări, dar nu uitați că trebuie să aveți la îndemână o gentuță cu câteva lucruri pentru perioada în care veți fi nevoită să stați la spital, alături de bebe.
Iată ce aveți nevoie:

Ciuboțelel Ogarului de Călin Gruia

RECOMANDĂRI: O lectură plăcută și dinamică, plină de aventuri captivante, nu-i plictisește niciodată pe școlărei. Peripețiile Iepurelui care intră în tot felul de încurcături, prezența Ogarului care tocmai și-a cumpărat o pereche de ciuboțele noi, dar și Ursul care-i găzduiește la hanul său într-o noapte rece și ploioasă sunt doar o parte din personajele care luminează copilăria oricărui școlărel.
                                                                     CIUBOȚELELE OGARULUI
                                                                                                            de Călin Gruia

De unde avea Iepurele doi galbeni, nici eu nu știu! Dar povestea spune că, într-o toamnă, el pornise spre un iarmaroc vestit. De mult se gândea Iepurele ca i-ar sta bine cu o pălărie albă ca pana de păun și cu o scurteică verde, dar nu pentru asta se grăbea el spre iarmaroc, ci ca să-și cumpere ceva pentru încălțat, că era desculț.
Începuseră ploile de toamnă, vântul împrăștia frunzele pe poteci și frigul prinse să-l strângă de picioare. De aceea, își infundă pălăria veche până peste urechi, îsi strânse zăbunul pe trup și iuți pasul, ca să ajungă mai repede la iarmaroc. Și cum mergea Iepurele uitându-se când în dreapta, când în stânga, ciulind urechile la orice foșnet, iată ca mai spre seară se întâlni pe o potecă cu Ogarul. . . Ogarul era gras, voinic, îmbrăcat într-o șubă călduroasă și purta în picioare niște ciuboțele nou-nouțe...

Să alegem pătuțul perfect!

Pătuțul în care bebele va petrece mult timp este de asemenea o necesitate. În comerț sunt nenumărate modele, colorate, atractive și alegerea unuia care să fie potrivit ar putea fi o problemă.
Câteva sfaturi nu strică și chiar ar putea fi utile. Iată ce am avut eu în vedere atunci când am optat pentru un anumit tip de pătuț:

Să alegem căruțul perfect!

Fie că sunteți la începutul sarcinii sau așteptați cu înfrigurare și emoție, zi după zi, ca ”minunea” să se întâmple, febra cumpărăturilor pentru micuțul sau micuța dumneavoastră vă încântă. Toată sarcina vă tot gândiți ce ar fi mai util, mai bun și mai ”folosibil” pentru bebele ce va veni pe lume. Oferta existentă pe piață, cu explozia de materiale prezentate, parcă nu vă ajută. Un sfat de la o mămică ”veterană”, trecută prin aceste momente de două ori, v-ar putea ajuta.
Iată ce am avut în vedere atunci când am cumpărat căruțul:

Fricosul de Emil Gârleanu

RECOMANDĂRI: Emil Gârleanu este recunoscut în literatura română pentru volumul ”Din lumea celor care nu cuvântă”, volum care descrie cu farmec și sensibilitate un univers mirific ce farmecă pe toată lumea: cel al animalelor și plantelor. Se știe că iepurele este unul dintre cele mai fricoase ființe, dar expresia ”de teme și de umbra sa” nu a avut niciodată atâta farmec ca în această povestire!

                                                                           FRICOSUL
                                                                                                 de Emil Gârleanu
Iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din poveşti: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă. Şi-n cuprinsul larg, uriaşul policandru al cerului îşi aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată sală de dans. Vieţuitoarele pustietăţii sunt îmbătate de farmecul acesta: păsările zbor ca ziua; lupul poposeşte pe labe, în hăţişuri, şi priveşte nemişcat; vulpea stă lângă vizuină şi nu se-ndură să meargă la vânat; veveriţa pleacă creangă lângă creangă şi hoinăreşte, ca o deşucheată, pădurea-ntreagă.

Povestea gâștelor -de George Coșbuc

RECOMANDĂRI: Poezia este scrisă sub forma versificată a unei povești prin care autorul încearcă să explice celor mici de ce au obiceiul gâștele de a ”găgăi” trecătorii pe care-i întâlnesc. În strofele poeziei autorul respectă întocmai momentele acțiunii, punctul culminant fiind marcat de pierderea papucilor. Antrenantă și amuzantă deopotrivă, această poezie îi va încânta pe școlărei.

                                                          POVESTEA GÂȘTELOR
                                                                                                  de George Coșbuc
Un gâscan cu pene lucii
Cum trecea pe pod prin sat
Şi-ntr-o mân-avea papucii,
Nu ştiu cum i s-a-ntâmplat
Că papucii lui căzură,
Ce păcat, o, ce păcat!
Căci erau cu-alesătură,
Fără leac de tivitură -
Ce păcat!

Frunza de Emil Gârleanu

RECOMANDĂRI: Scrierile lui Emil Gârleanu farmecă sufletul și încântă atât pe cei mici, cât și pe cei mari. Nu există vârstă la care să nu-ți vibreze sufletul citind aceste scrieri de o extraordainară finețe. Școlăreii sunt fascinați de farmecul acestor descrieri, de profunzimea descrierilor care îi fascinează.
                                                             FRUNZA
                                                                                   de Emil Gârleanu
S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui.

Paza bună- de Tudor Arghezi

RECOMANDĂRI: Poeziile lui Arghezi destinate celor mici au un ton vesel, versurile fiind ușor de reținut și foarte plăcute copiilor. Toți copiii sunt încântați să rețină aceste versuri minunate în care se prezintă lumea animată a insectelor, lume ce-i fascinează pe cei mici.
                                                                  PAZA BUNĂ
                                                                                             de Tudor Arghezi
S-a întors cercetătoarea
Să le spuie la surori
Că-i deschisă toata floarea
Şi câmpia, de cu zori.

Iscoada de Tudor Arghezi

RECOMANDĂRI: Tudor Arghezi, denumit și un ”titan” al literaturii române, este recunoscut pentru opera sa care cuprinde o mare varietate de teme prin care poetul dezvoltă nenumărate motive. Prin creațiile sale el a adus o serioasă contribuție la dezvoltarea literaturii pentru copii.

                                                              ISCOADA
                                                                                   de Tudor Arghezi
Decum s-a ivit lumina.
A ieşit din stup albina,
Să mai vadă, izma creaţă
A-nflorit de dimineaţă?

Se-ngrijeşte, gospodină
De-nfloreşte și sulfină,
Căci plutise val de ceaţă,
Astă-noapte, pe verdeaţă.

A găsit toată grădina
Înflorită, și verbina,
Şi s-a-ntors, după povaţă,
Cu o probă de dulceaţă.

Când stăpânul nu-i acasă de Emil Gârleanu

RECOMANDĂRI: Atractive și pline de un farmec deosebit, scrierile lui Emil Gârleanu impresionează prin frumusețea descrierii și claritatea exprimării. Povestirile sale abundă de sensibilitate, ceea ce atrage și farmecă deopotrivă pe cei mici, dar și pe cei mari.
                                                                   CÂND STĂPÂNUL NU-I ACASĂ
                                                                                                               de Emil Gârleanu
În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă?

Fluierul fermecat de Victor Eftimiu

RECOMANDĂRI: O poveste captivantă care îi învață pe cei mici prețuirea adevăratelor valori în viață. Autorul reușește cu mare măiestrie să prezinte firul poveștii într-un mod captivant și dinamic. Copiii vor îndrăgi cu siguranță povestea, dorindu-și să se identifice cu personajul principal, curajosul Tudorel.

                                                                 FLUIERUL FERMECAT
                                                                                                                  de Victor Eftimiu
Tudorel era un ciobănaş de vreo zece anişori, prin isteţimea lui scăpase în mai multe rânduri vacile şi oile salului din ghearele unor lupi. Nu ştia nici de frică, nici de înşelăciune.
—Sunt cioban, trebuie să-mi păzesc turma, asta ştiu !... şi nu-l biruia nimeni.
Moşul din pădure, vrăjitorul cel bun, care vede şi răsplăteşte pe cei ce se poartă voiniceşte l-a chemat la el în peşteră, şi 1-a poftit să-şi aleagă tot ce va dori din bogăţiile adunate acolo.
Tudorel se hotărî să ia doar un fluier.
—Să-mi trăieşti, băiatul moşului ! i-a răspuns vrăjitorul cel bun. N-ai vrut nici straie scumpe, nici bani de aur, dar ai ales o comoară nepreţuită. Fluierul acesta, pe care 1-a făurit un meşter din vechime, nu numai că-ţi va ţine de urât, dar prin el vei putea îmblânzi fiarele. Păstrează-1 sănătos, dragul meu, şi s-auzim de bine !
A doua zi, plecând cu oile, Tudorel se aşeză pe un dâmb şi începu să-i zică din fluier. Mare-i fu bucuria când văzu că mioarele se opresc din păşunat şi încep să joace. Culaie, berbecul cel mare, cu coarnele întoarse, se pusese şi el pe ţopăit, parc-ar fi fost cel mai straşnic dănţuitor. Clopotul de la gât îi suna. Măgăruşul turmei juca şi el, când pe trei picioare, făcând rotogoale drăgălaşe în văzduh ou piciorul drept, când ridicat pe două picioare, ca oamenii. Cât despre Ursu, dulăul, nu numai că sărea, dar se dădea şi peste cap.
Cântă el Tudorel ce cântă ; mioarele, berbecul, măgăruşul şi dulăii jucară, până când zise ciobănaşul:
— Acum destul ! Dac-om sta să ţopăim toată ziua, apoi flămânziţi şi vă uscaţi şi se supără satul pe mine că vă ţin nemâncate.
Într-o zi, o haită de lupi se repezi la stâna lui Tudorel. Spaima intră în bietele oi.
Văzând acea năvală de sălbăticiuni, Tudorel duse fluierul la gură şi începu să cânte. Şi ce să vezi ? Unui câte unul, lupii se astâmpărau, începeau să ridice câte un picior uşor, uşurel şi se porneau pe dănţuit.
Apoi câte un lup se apropia de o mioară, îşi lăsa capul în jos de trei ori înclinându-se, şi o poftea la joc. Douăzeci de perechi se-nvârteau în jurul ciobănaşului, care-i zicea de zor din fluieraşul lui de soc.
A intrat în horă Ursu, dulăul, prinzându-se în braţe cu starostele lupilor ; au făcut frăţie amândoi, s-au pupat în bot, cu ochii plini de lacrimile prieteniei, legându-se să nu se mai prigonească unul pe celălalt, cât vor trăi !
Dar tot sărind şi învârtindu-se lupii osteniră. Mai-marele lor se apropie, jucând şi el mereu şi-i vorbi lui Tudorel aşa :
—Ciobănaşule dragă, mai lasă-1 încolo de fluier, că nu mai putem ! După ce sântem flăminzi ne mai flâmânzeşti şi dumneata, punându-ne să ţopăim într-una !
—Eu, răspunse băiatul, nu mă opresc din cântat până nu vă cărăbăniţi ! Dacă mă opresc, sunteţi în stare să vă repeziţi la oi şi să le mâncaţi.
—Pe cuvântiul meu de onoare că nu facem una ca asta, plecăm pe ici încolo ! răspunse celălalt şi făcu semn lupilor să-1 urmeze.
Cu mare părere de rău îşi lăsară cumetrii drăgălaşele cumetre ! După ce le-au jucat, mare poftă ar fi avut să le mângâie puţin cu colţii! Dar n-avură încotro şi se depărtară, pierind în desimea codrului. Şi numai după ce n-a mai rămas nici urmă de lup prin partea locului, Tudonel îşi opri cântarea, odihnind astfel şi oile, care începură să pască mărunt şi repede, de foame ce le era:;
...Povestea cu fluierul vrăjit ajunse şi la urechile împăratului.
— Dacă a putut acel fluier să stăpânească haita de lupi, cum n-ar veni de hac şi vrăjmaşilor mei ? îşi zicea stăpânitorul ţării.
Trimise deci împăratul câţiva soli la ciobănaş să-i ceară fluierul.
Dar Tudorel, nici gând să-1 dea.
A doua zi, chiar împăratul veni să-i ceară lui Tudorel fluierul fermecat.
— Eu sunt chiar împăratul acestei ţări. Cum ai îndrăznit să te împotriveşti poruncilor mele ?
—Dar ce-am făcut ?
—Ţi-am trimis oameni cu daruri, cu haine scumpe şi cu tot felul de bunătăţi, galbeni mulţi, ţi-am trimis şi tu nici gînd să-mi dai fluierul, pe care văd că-1 ţii la brâu.
—N-am ce face cu ele. Eu atâta am, fluierul !
—Fluienui acesta are puteri de care tu nu eşti vrednic ! îi strigă craiul mânios. De aceea zic, băiete, dă-mi-1 de bună voie şi eu te voi răsplăti cum nici nu gândeşti ; te voi duce la curtea mea să te cresc, să-ţi dau învăţătură şi să facă din tine un curtean de vază.
— Eu din ce sunt nu vreau să mă schimb ! răspunse Tudorel.
Atunci lacom, împăratul înşfacă jucăria ciobănaşului. Ochii îi luceau de bucurie la gândul că acum nu-1 va mai birui nimeni ! Nimeni nu va mai îndrăzni să-i calce hotarele, ba va porni el însuşi să cucerească şi să prade împărăţia altora ! Porni voios, cu tot alaiul după el.
Dar Tudorel, supărat foc, alerga pe lângă calul lui, cerâudu-i fluierul.
Scos din fire, împăratul porunci oştenilor să-1 arunce în beciul cel mai adînc.
Ei, dar în vremea aceasta, ostile vrăjmaşe năpădiră pământul ţării şi prădau toate în calea lor. În fruntea armiilor, împăratul porni să le înfrunte şj să nimicească pe duşmani.
Mândru nevoie, călare pe armăsarul împopoţonat, craiul tot sufla în fluierul fermecat, aşteptând să se întâmple minunea, dar degeaba ! Oştilor puţin le păsa de jucăria aceea neputincioasă din mâna lui ! Ba, dimpotrivă, împăratul fu înconjurat de duşmani, care parcă ieşiseră din pământ! Cât ai clipi din ochi, se pomeni legat, straja lui împrăştiată şi el robit vrăjmaşului.
Fluierul căzu la pământ şi, de bună seamă, l-ar fi sfărâmat copitele cailor, dacă un sfetnic înţelept nu l-ar fi ridicat cu grijă.
Mare prăpăd ar fi fost pe ţară, dacă sfetnicul cel înţelept nu s-ar fi gândit să se repeadă la palat, să-1 scoată pe Tudorel din adâncimea beciului şi să-1 ducă pe câmpul de bătaie, rugându-1 să cânte din fluierul fermecat.
Şi când începu Tudorel să cânte din fluier, oştile duşmane îşi aruncară paloşele şi buzduganele şi începură să joace.
Jucau şi ţopăiau de zor. Se ţineau după el, tot dănţuind şi părăseau de-a-ndărătelea pământurile cucerite atâta de uşor.
Şi ciobănaşul nostru nu s-a lăsat până nu i-a dus dincolo de hotarele ţării, cu împăratul cel hapsân cu tot

Prostia omeneasă de Ion Creangă

RECOMANDĂRI: O povestire minunată, plină de haz și scrisă cu un ton vesel, caracteristic lui Creangă, unul din autorii atât de îndrăgiți de micuții școlărei. Lectura aceasta cu siguranță îi va încânta, dezvoltându-le gustul pentru lectură.
                                                                  PROSTIA OMENEASCĂ
                                                                                                                        de Ion Creangă
Cică era odată un om însurat, şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de ţâţă, era cam proastă; dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră.
Întru-una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-şi scăldă copilul, îl înfăşă şi-i dete ţâţă, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă şi-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puţin pe gânduri ş-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilaşul meu, copilaşul meu!"
Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din mână şi furca din brâu cât colo şi, sărind fără sine, o întrebă cu spaimă:
— Ce ai, draga mamei, ce-ţi este?!
— Mamă, mamă! Copilul meu are să moară!
— Când şi cum?
— Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn?
— Îl văd. Şi?
— De s-a sui mâţa, are să-l trântească drept în capul copilului şi să mi-l omoare!
— Vai de mine şi de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i s-au sfârşit mititelului zilele!
Şi, cu ochii pironiţi în drobul de sare de pe horn şi cu mânile încleştate, de parcă le legase cineva, începură a-l boci amândouă, ca nişte smintite, de clocotea casa. Pe când se sluţeau ele, cum vă spun, numai iaca şi tatăl copilului intră pe uşă, flămând şi năcăjit ca vai de el.
— Ce este ? Ce v-au găsit, nebunelor?
Atunci ele, viindu-şi puţin în sine, începură a-şi şterge lacrămile şi a-i povesti cu mare jale despre întâmplarea neîntâmplată.
Omul, după ce le ascultă, zise cu mirare:
— Bre! mulţi proşti am văzut eu în viaţa mea, dar ca voi n-am mai văzut. Mă... duc în lumea toată! Şi de-oiu găsi mai proşti decât voi, m-oiu mai întoarce acasă, iar de nu, ba.
Aşa zicând, oftă din greu, ieşi din casă, fără să-şi ieie ziua bună, şi plecă supărat şi amărât ca vai de om!
Şi mergând el bezmetic, fără să ştie unde se duce, după o bucată de vreme, oprindu-se într-un loc, i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ţinea puţin un oboroc deşert cu gura spre soare, apoi răpede-l înşfăca şi intra cu dânsul într-un bordeiu; pe urmă iar ieşea, îl punea iar cu gura la soare, şi tot aşa făcea... Drumeţul nostru, nedumerit, zise:
— Bună ziua, om bun!
— Mulţămesc dumitale, prietene!
— Da' ce faci aici?
— Ia, mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu, ca să am lumină, şi nici că-l pot...
— Bre, ce trudă! zise drumeţul. N-ai vrun topor la îndămână?
— Ba am.
— Ie-l de coadă, sparge ici, şi soarele va intra singur înlăuntru.
Îndată făcu aşa, şi lumina soarelui întră în bordeiu.
— Mare minune, om bun, zise gazda. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi, eram să îmbătrânesc cărând soarele cu oborocul.
"Încă un tont", zise drumeţul în sine şi plecă.
Şi mergând el tot înainte, peste câtva timp ajunse într-un sat şi, din întâmplare, se opri la casa unui om. Omul de gazdă, fiind rotar, îşi lucrase un car şi-l înjghebase, în casă, în toată întregimea lui; ş-acum, voind să-l scoată afară, trăgea de proţap cu toată puterea, dar carul nu ieşea. Ştiţi pentru ce? Aşa: uşile era mai strâmte decât carul. Rotarul voia acum să taie uşorii, spre a scoate carul. Noroc însă că drumeţul l-a învăţat să-l desfacă în toate părţile lui, să le scoată pe rând afară ş-apoi iarăşi să-l înjghebe la loc.
— Foarte mulţămesc, om bun, zise gazda; bine m-ai învăţat! Ia uită-te dumneta! Era să dărâm bunătate de casă din pricina carului...
De aici, drumeţul nostru, mai numărând un nătărău, merse tot înainte, până ce ajunse iară la o casă. Acolo, ce să vadă! Un om, cu-n ţăpoiu în mână, voia să arunce nişte nuci din tindă în pod.
"Din ce în ce dau peste dobitoci", zise drumeţul în sine.
— Da' ce te frămânţi aşa, om bun?
— Ia, vreu să zvârl nişte nuci în pod, şi ţăpoiul ista, bată-l scârba să-l bată, nu-i nici de-o treabă...
— Că degeaba te trudeşti, nene! Poţi să-l blastămi cât l-ei blăstăma, habar n-are ţăpoiul de scârbă. Ai un oboroc?
— Da' cum să n-am?!
— Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr şi suie-le frumuşel în pod; ţăpoiul e pentru paie şi fân, iar nu pentru nuci.
Omul ascultă, şi treaba se făcu îndată.
Drumeţul nu zăbovi nici aici mult, ci plecă, mai numărând şi alt neghiob.
Apoi, de aici merse mai departe, până ce ajunsese ca să mai vadă aiurea şi altă năzbâtie. Un om legase o vacă cu funia de gât şi, suindu-se pe-o şură, unde avea aruncat oleacă de fân, trăgea din răsputeri de funie, să urce vaca pe şură. Vaca răgea cumplit, şi el nu mai putea de ostenit...
— Mă omule! zise drumeţul, făcându-şi cruce; dar ce vrei să faci?
— Ce să fac, mă-ntrebi? Da' nu vezi?
— Ba văd, numai nu pricep.
— Ia, hăramul ista e hâmisit de foame şi nu vrč nici în ruptul capului să vie după mine sus, pe iastă şură, să mănânce fân...
— Stai puţin, creştine, că spânzuri vaca! Ič fânul şi-l dă jos la vacă!
— Da' nu s-a irosi?...
— Nu fi scump la tărâţe şi ieftin la făină.
Atunci omul ascultă şi vaca scăpă cu viaţă.
— Bine m-ai învăţat, om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cât pe ce să-mi gâtui vaca!
Aşa, drumeţul nostru, mirându-se şi de această mare prostie, zise în sine: "Mâţa tot s-ar fi putut întâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn; dar să cari soarele în casă cu oborocul, să arunci nucile în pod cu ţăpoiul şi să tragi vaca pe şură, la fân, n-am mai gândit!"
Apoi drumeţul se întoarse acasă şi petrecu lângă ai săi, pe cari-i socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa.
Ş-am încălecat pe-o şa, ş-am spus povestea aşa.

Cinci pâni de Ion Creangă

RECOMANDĂRI: Ion Creangă a scris mai multe povestiri pentru copii, foarte îndrăgite de aceștia. Povestea ”Cinci pâni” este o redactare hazlie și plină de învățăminte ca mai toate poveștile sale, așa că textul se parcurge cu plăcere de micii școlărei.
                                                                 CINCI PÂNI
                                                                                                              Ion Creangă
              Doi oameni, cunoscuți unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâni, și celalalt două pâni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiți pletoase, lângă o fântână cu ciutură, scoate fiecare pânile ce avea și se pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare.

Invitații zile de naștere pentru copii

Invitațiile dau farmec unui eveniment atât de important precum este ziua unui copil. Am pregătit ”pe fugă” două modele, dar promitem și altele. PETRECERE FRUMOASĂ ! (o fotografie trimisă pe adresa noastră de e-mail ne-ar încânta).

Recapitulare - vocalele

Pentru ca să înțelegeți cât mai bine sunetele limbii române, trebuie să cunoașteți foarte bine vocalele. Această fișă sperăm să vă fie de ajutor!

M.E.M-Colorăm și învățăm - înmulțirea

Înmulțirea se poate exersa și prin joc! Avem pentru voi o fișă, pe cât de distractivă, pe atât de eficientă în exersarea cunoștințelor voastre despre înmulțire. Colorați desenul conform legendei și veți obține un desen frumos colorat, demn de atașat în portofoliul vostru de matematică.

Subiectul și predicatul

Subiectul și predicatul sunt părțile principale de propoziție fără de care propoziția nu are sens. Este bine să ne amintim principalele noțiuni despre acestea și gramatica va fi mult mai ușoară!