Am încercat realizarea unei mici colecții de poezii, utilă în organizarea serbărilor școlare dedicate primăverii:
sâmbătă, 28 decembrie 2013
luni, 23 decembrie 2013
Om de zăpadă
Un om de zăpadă, simplu și ușor de confecționat! Aveți nevoie de:
- două discuri demachiante
- puțină hârtie glasată
- lipici
- foarfecă
Coronița de Crăciun
Simplu, ușor și distractiv! Aveți nevoie de:
- foarfece
- o coală de hârtie colorată, verde
- lipici
- ornamente decupate de pe ambalaje
sâmbătă, 14 decembrie 2013
vineri, 13 decembrie 2013
Șablon înger/Moș Crăciun
E o bucurie pentru copii să confecționeze propriile ornamente cu ajutorul cărora să poată orna camera sau brăduțul. Aceste două șabloane îi vor ajuta să obțină două ornamente grozave!
luni, 9 decembrie 2013
Pagina de scriere(tip1)
O pagină asemănătoare cu cea a caietului de scriere îi ajută pe școlărei întotdeauna!Pe ea pot ”încerca” pentru prima dată să scrie litera învățată fără frica de a greși:
Să citim(a-c)
duminică, 8 decembrie 2013
Scrisoare pentru Moș Crăciun
Pentru cei mici scrisoarea este deja compusă, ei nu trebuie decât să își scrie, cu ajutorul părinților, numele. Cei mari pot compune propria scrisoare adresată Moșului.Bineînțeles, și unii și alții au șansa de a-i demonstra moșului ce talentați sunt. Ei pot colora imaginile după propria imaginație.
Atestate de la Moșul
sâmbătă, 7 decembrie 2013
Felicitări de Crăciun(de colorat)
Imprimați, colorați, îndoiți și scrieți propriile mesaje în interiorul felicitării, apoi oferiți-o persoanelor dragi.
Spor la treabă!
Spor la treabă!
Poezii de iarnă
- Iarna - Nicolae Labiș
- Iarna pe uliță - George Coșbuc
- Miezul iernei - Vasile Alecsandri
Cerul și pământul(VERSURI)
Cerul și pământul, cerul și pământul
În cântec răsună
Îngeri și oameni, îngeri și oameni
Cântă împreună
În cântec răsună
Îngeri și oameni, îngeri și oameni
Cântă împreună
Expresii frumoase - iarna
Iarna își intră tot mai mult în drepturi. Câteva expresii, culese de prin cărțile de lectură, vă vor ajuta să realizați cele mai inspirate compuneri:
“steluţe albe plutesc în aer”
“norii cern steluţe argintii”
“covoare albe şi moi”
“steluţe albe plutesc în aer”
“norii cern steluţe argintii”
“covoare albe şi moi”
vineri, 6 decembrie 2013
Diplome de Crăciun
Toți copiii vor fi încântați să primească din partea Moșului o diplomă care să ateste faptul că ei s-au străduit tot anul să fie cuminți și ascultători:
joi, 5 decembrie 2013
O, brad frumos(VERSURI)
O, brad frumos, o brad frumos
Cu cetina tot verde
Tu ești copacul credincios
Ce frunza nu și-o pierde
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
Cu cetina tot verde
Tu ești copacul credincios
Ce frunza nu și-o pierde
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
Noapte de vis(colind)
Noapte de vis Noapte de vis
Timp prea sfânt Timp prea sfânt
Toate dorm, pe pământ, Dumnezeu, râde blând
Doar două inimi veghează Pieptu-i varsă iubire
Pruncul dulce visează Lumi-i dă mântuire
Într-un leagăn de cânt Pace-n ea aducând
Într-un leagăn de cânt . Pace-n ea aducând.
Timp prea sfânt Timp prea sfânt
Toate dorm, pe pământ, Dumnezeu, râde blând
Doar două inimi veghează Pieptu-i varsă iubire
Pruncul dulce visează Lumi-i dă mântuire
Într-un leagăn de cânt Pace-n ea aducând
Într-un leagăn de cânt . Pace-n ea aducând.
miercuri, 4 decembrie 2013
Ghetuța lui Moș Nicolae
Tot căutam, fără succes până acum, șablonul unei ghetuțe pe care s-o confecționăm pentru Moș Nicolae. Șteffy, școlărel destoinic, ne-a salvat! Alături de bunul prieten Andrei, nu numai că ne-a oferit șablonul, dar au insistat s-o confecționeze. Iată ce-au obținut:
luni, 2 decembrie 2013
Felicitări de Crăciun(de colorat)
Cei mici adoră să dăruiască lucruri confecționate chiar de mânuțele lor harnice. Aceste modele de felicitări îi vor ajuta cu siguranță să facă o surpriză celor dragi!
Brazi de Crăciun(de colorat)
N-ar fi frumos ca fiecare copil să aibă propriul său brăduț? Pictând sau colorând aceste imagini imaginația copiilor va prinde aripi...
Ghirlande de Crăciun(de colorat)
Copiii pot desena și picta aceste ghirlande pentru ca apoi să-și orneze ușa camerei sau a clasei cu propriile creații.
Cizmulițe pentru Moșul(de colorat)
duminică, 1 decembrie 2013
Tradiții de Moș Nicolae
Moș Nicolae, ca toate sărbătorile de iarnă, este pe placul tuturor: copii sau adulți. Copiii gustă cu toată încântarea din surpriza cadourilor primite în ghetuțe, adulții își amintesc de perioada când erau și ei copii, și asta nu poate fi decât un moment de încântare și fericire. Există însă câteva curiozități în legătură cu această mare sărbătoare:
Vine Moș Nicolae!
Dragi copii,
Mai este puțin până la sosirea lui Moș Nicolae. Voi cu siguranță ați fost cei mai cuminți copii, deci veți primi ceea ce v-ați dorit. Știți voi însă cine a fost cu adevărat Moș Nicolae și de ce îi cinstim bunătatea și milostenia în fiecare an? Iată câte ceva despre viața, bunătatea și marea dăruire a acestui SFÂNT:
Mai este puțin până la sosirea lui Moș Nicolae. Voi cu siguranță ați fost cei mai cuminți copii, deci veți primi ceea ce v-ați dorit. Știți voi însă cine a fost cu adevărat Moș Nicolae și de ce îi cinstim bunătatea și milostenia în fiecare an? Iată câte ceva despre viața, bunătatea și marea dăruire a acestui SFÂNT:
duminică, 24 noiembrie 2013
Să citim! (a-o)
Pentru a evita „rutina”, dar și memorarea lecției din abecedar, școlăreii exersează citirea pe fișe și lucrul devine mai incitant și mai provocator:
Să citim!(A-R)
Jocul „de-a cititul” continuă cu o altă fișă, de la A la R. Astfel, școlăreii își vor dezvolta abilitatea de a citi conștient, de a forma cuvinte, de a transcrie selectiv din fișă pe caietul de scriere.
Fișă pentru citit( a-i)
Pentru a evita ca micii școlărei să rețină „mecanic” lecția din Abecedar, exersăm citirea și pe aceste fișe:
sâmbătă, 23 noiembrie 2013
Clasa I-Regulile clasei în imagini
Activitatea i-a antrenat foarte mult pe școlărei! Fiecare a primit o mică surpriză: un desen pe care, după ce îl colora corespunzător, îl prezenta în fața clasei și explica dacă este sau nu este de acord cu comportamentul copiilor din imagine. Biletul „bun” era lipit pe locul alocat lui „Da”, biletul criticat pe partea lui„Nu”.
Am fi putut opta pentru cele două fețe zâmbitoare/tristă dar toți școlăreii sunt mândrii că pot citi de-acum acele două cuvinte și nu am vrut să le stric distracția!
Am fi putut opta pentru cele două fețe zâmbitoare/tristă dar toți școlăreii sunt mândrii că pot citi de-acum acele două cuvinte și nu am vrut să le stric distracția!
marți, 19 noiembrie 2013
Motive naționale
duminică, 17 noiembrie 2013
1 Decembrie- imagini
1 Decembrie-Marea Adunare de la Alba Iulia
Adunarea de la Alba Iulia s-a desfășurat într-o atmosferă de sărbătoare, la care au participat 1228de delegați. Aceștia erau reprezentanții celor 130 de cercuri electorale din 27 de comitate românești, reprezentanți ai episcopiilor, ai societăților culturale românești, ai școlilor și institutelor pedagogice, etc.
1 Decembrie-semnificație
Românii de pretutindeni serbează, pe data de 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Se cuvine să trecem în revistă semnificația acestei sărbători, semnificație încărcată de istorie....
Suntem români - proiect
Proiectul se va desfășura pe o perioadă de două săptămâni și se va finaliza în cadrul proiectului județean care poartă același titlu. Următoarele activități vor fi desfășurate în săptămâna 19 - 22 noiembrie. Pe măsură ce vom derula proiectul, vom reveni cu detalieri ale activităților, dar și cu imagini:
Mândru că sunt român
România-i țara mea și sunt mândru că sunt român. Meleagurile acestea mi-au îndrumat primii pași în viață . Când spun român îmi vin o mulțime de gânduri în minte:
Diploma 1 Decembrie
Și în această zi festivă școlăreii vor fi foarte încântați să primească diplome!Modelele noastre sperăm că vă vor ușura munca:
sâmbătă, 16 noiembrie 2013
DEGETICA-H.CH.ANDERSEN
Așa cum suntem obișnuiți, și-n această poveste personajul principal are parte de tot felul de aventuri și peripeții, care mai de care mai grozave, dar finalul ne face să realizăm că....
”Totul e bine când se termină cu bine”
”Totul e bine când se termină cu bine”
De colorat-ROMANIA
Pentru ca Ziua României să fie cu adevărat specială, o vom sărbători prin realizarea unor desene deosebite. Vom avea grijă să lucrăm cu seriozitate.Astfel, în data de 1 Decembrie vom organiza o expoziție dedicată acestei zile speciale.Părinții noștri vor fi invitații de onoare care vor veni să ne admire operele.
Țara mea-compunere
Există o țară unică și specială, în care munții străjuiesc cele mai rodnice dealuri și adăpostesc cele mai mănoase câmpii.
Poezii 1 Decembrie
- Prin aceste poezii copiii pot reține ușor și înțelege sentimentul patriotic, semnificația profundă pe care un astfel de sentiment îl presupune, importanța steagului și semnificația sa pentru nația română.
luni, 11 noiembrie 2013
D.P - corpul nostru
Fetele vor avea de decupat și asamblat o fetiță, iar băieții...un băiețel!Dacî timpul ne permite, îi vom și îmbrăca după propriul nostru gust!
vineri, 8 noiembrie 2013
Domnu Trandafir - M. Sadoveanu(Povestire)
DOMNU TRANDAFIR
M.Sadoveanu
(povestire)
Amintirea Domnu Trandafir de Mihail Sadoveanu are ca tema copilul si copilaria. Autorul isi reaminteste felul in care se scalda cu ceilalti copii in apa Siretului, asemeni cu Nica a lui Ion Creanga in Ozana cea frumos curgatoare".
M.Sadoveanu
(povestire)
Amintirea Domnu Trandafir de Mihail Sadoveanu are ca tema copilul si copilaria. Autorul isi reaminteste felul in care se scalda cu ceilalti copii in apa Siretului, asemeni cu Nica a lui Ion Creanga in Ozana cea frumos curgatoare".
Domnu Trandafir - M. Sadoveanu
Cea mai frumoasă și mai înduioșătoare povestire dedicată învățătorului este „Domnu Trandafir” de Mihail Sadoveanu.
Lebedele-H. Ch. Andersen(povestire)
LEBEDELE
de H.Ch.Andersen
(povestire)
Era odată un crai care avea unsprezece băieți și o singură
fată, pe nume Eliza. Ei trăiau bine și aveau parte de o educație aleasă, așa
cum se potrivea rangului lor. Dar craiul s-a însurat cu o crăiasă foarte rea.
Ea nu iubea copiii așa că pe Eliza a dat-o spre creștere unor țărani, iar pe
cei unsprezece feciori i-a transformat în lebede.
Băieții au
trecut în zbor chiar pe deasupra casei în care creștea Eliza, dar aceasta nu
i-a văzut.
Lebedele - H.Ch.Andersen
O frumoasă și impresionantă poveste despre dragostea frățească și dedicația pe care Eliza o manifestă față de frații ei...
joi, 7 noiembrie 2013
Planul compunerii - toamna
Întrebare: Cum alcătuiesc un plan al compunerii cu titlul „Toamna”
Răspuns:Realizarea unui plan bun înseamnă o compunere pe jumătate reușită! Unul din planurile cele mai eficiente este cel relizat pe baza întrebărilor. Astfel, răspunzând la acestea, orice școlărel va reuși să scrie o compunere originală. Nu uitați să „strecurați” în compunere și câteva expresii frumoase, fără a exagera!
Iată un plan al compunerii cu titlul „Toamna”:
Răspuns:Realizarea unui plan bun înseamnă o compunere pe jumătate reușită! Unul din planurile cele mai eficiente este cel relizat pe baza întrebărilor. Astfel, răspunzând la acestea, orice școlărel va reuși să scrie o compunere originală. Nu uitați să „strecurați” în compunere și câteva expresii frumoase, fără a exagera!
Iată un plan al compunerii cu titlul „Toamna”:
Cântece cu numere
Un școlărel destoinic știe că prin joacă și atenție poate învăța o mulțime de lucruri noi. Cântecelele aceste ne-au ajutat să numărăm crescător/descrescător de la 1 până la 10, dar și să înțelegem mai bine numerele pare/impare. Încercați și voi!
miercuri, 6 noiembrie 2013
Semnele de punctuație
Însușirea corectă a semnelor de punctuație reprezintă o adevărată provocare pentru școlărei. Fișele următoare sperăm să le fie de ajutor:
marți, 5 noiembrie 2013
Semnele de punctuație
Semnele de punctuație sunt semne grafice care indică intonația și ajută la înțelegerea textului.
luni, 4 noiembrie 2013
Vizită - I.L.Caragiale(povestire)
RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
Vizită - I.L. Caragiale
RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
Poezii cu numere 1-10
Fie că o fac în joacă sau stimulați de persoanele din jurul lor, copiii adoră să numere tot felul de obiecte. Lumea înconjurătoare este generoasă și oricând găsim un prilej de a număra persoanele de la masă, membrii familiei, copacii din parc sau mașinile ce trec pe stradă. Jocul este util, plăcut și dezvoltă spiritul de observație al copilului. Pentru ca învățarea să fie cât mai distractivă, poeziile următoare pot fi de mare ajutor:
duminică, 3 noiembrie 2013
Prietenie(compunere)
Era vară. Mă aflam în tabără la munte. Acolo am legat multe cunoștințe, cu care în timpul programului de voie mergeam la film, mă plimbam în jurul taberei, citeam sau mă jucam.
Vulpea (compunere)
Vacanța de vară mi-am petrecut-o, în mare parte, alături de bunici. Satul bunicilor mei este mărginit de o pădure și chiar acolo au ei gospodăria. Nimeni nu le strică liniștea, afară doar de cumătra vulpe care mai dă din când în când o raită pe la găini.
Arte vizuale- toamna
Imaginația copiilor nu are limite și este inepuizabilă. Prin desen și pictură el zugrăvește cu migală lumea ce-l înconjoară, dându-i astfel un sens și reușind s-o înțeleagă. Desenele și picturile copiilor vă vor convinge de acest lucru.
O rândunică povestește(compunere)
La streașina casei noastre se afla un cuib de rândunele. În fiecare an, după ce ieșeau mugurii din găoacele lor, cuibul prindea viață: sosea stăpâna lui, o rândunică drăguță.
-Ce mult mi-ar plăcea să știu mai multe din viața acestei rândunici! i-am spus mamei într-o seară.
-Ce mult mi-ar plăcea să știu mai multe din viața acestei rândunici! i-am spus mamei într-o seară.
vineri, 1 noiembrie 2013
Toamna - bogăție și culoare
Toamna darnică oferă o mulțime de materiale co ajutorul cărora copiii își por exprima cel mai bine creativitatea și imaginația. Iată doar câteva din lucrările lor!
duminică, 27 octombrie 2013
Sunetul și litera „n”
Nicușor era un copil foarte cuminte. El toată ziua se juca în grădina bunicului. Acolo creștea un nuc mare și stufos. Într-o zi, Nicușor a găsit o nucă. Nu era o nucă obișnuită, ci era o nucă fermecată. Aceasta i-a promis lui Nicușor că-i va îndeplini orice dorință.
sâmbătă, 26 octombrie 2013
Sunetul și litera „u”
Vă amintiți povestea „Ursul păcălit de vulpe”? Ei, bine, în cele din urmă ursul și-a dat seama că a greșit ascultând de vulpea cea șireată. Pentru că a crezut vorbele ei, el a rămas și flămând, și fără coadă! Zadarnic a încercat ursul să se răzbune. Coada nu i-a mai crescut la loc. Și, cum pofta de pește nu-i trecuse, ce s-a gândit? Și-a făcut singur-singurel o... undiță.
duminică, 20 octombrie 2013
Toamna în livadă(compunere)
Toamna, zâna cu rochie din frunze arămii, și-a făcut simțită prezența pe plaiuri carpatine, aducând cu ea bogăția și belșugul.
A intrat mai întâi în livezi, scuturându-și rochița și îmbrăcând livada cu o haină firavă de frunze aurii.
A intrat mai întâi în livezi, scuturându-și rochița și îmbrăcând livada cu o haină firavă de frunze aurii.
Frunza și vântul(compunere)
Frunzulița s-a deschis din mugur într-o frumoasă zi de primăvară. Ce fericită era! Se simțea unică și specială acolo, sus, pe ultima creangă a caisului înflorit. Când și când se legăna fără voie, mângâiată ușor de zefirul primăverii. Frunza l-a simțit, a întors fața spre el și i-a spus timid:
sâmbătă, 19 octombrie 2013
De vorbă cu o rândunică(compunere)
Este toamnă. Frunzele au început să ruginească una câte una și în aer plutește un miros dulceag de fructe coapte.
Stau în curtea casei noastre și mă bucur de o zi plăcută și caldă. Știu că nu va mai dura mult până ce ploile reci și mărunte vor pune stăpânire peste întreaga natură.
Stau în curtea casei noastre și mă bucur de o zi plăcută și caldă. Știu că nu va mai dura mult până ce ploile reci și mărunte vor pune stăpânire peste întreaga natură.
Poezii de toamnă
TOAMNA - de Octavian Goga
Văl de brumă argintie
Mi-a împodobit grădina
Firelor de lămâiţă
Li se uscă rădăcina.
Văl de brumă argintie
Mi-a împodobit grădina
Firelor de lămâiţă
Li se uscă rădăcina.
Poezii de toamnă
TOAMNA - de Demostene Botez
Toţi acei ce-ntreaga vară
Au lucrat din zori în seară,
Toamna au roade bogate
Au şi fructe, şi bucate ,
Au lucrat din zori în seară,
Toamna au roade bogate
Au şi fructe, şi bucate ,
vineri, 18 octombrie 2013
Cuibul de rândunele(compunere)
Astă primăvară, chiar înainte de vacanța de Paști, am observat cu mirare că o pereche de rândunele își fac cuib la streașina casei. Mama nu a fost încântată de acest lucru, dar eu am convins-o să le dea pace, să nu le strice cuibul. Citisem recent într-o revistă că rândunelele aduc noroc și belșug familiei la care aleg să-și zidească un cuib.
Poezii despre anotimpul toamna
TOAMNA
Toamna cea de roade plină
A copt fructele-n grădină
Mere rumene, zemoase
Pere galbene, zemoase
Struguri aurii în vii
Prune mari și brumării
În cămară le vom pune
Că la iarnă-s tare bune...
Toamna cea de roade plină
A copt fructele-n grădină
Mere rumene, zemoase
Pere galbene, zemoase
Struguri aurii în vii
Prune mari și brumării
În cămară le vom pune
Că la iarnă-s tare bune...
De colorat- peisaj de toamnă
Copiii vor fi încântați să aplice pe fișe cele mai frumoase culori pentru a da viață peisajelor de toamnă!
Toamna - planșe de colorat
Copiii vor fi foarte încântați să coloreze sau să picteze aceste imagini!
Rebus - silaba „ma”
Bietul ”m” s-a rătăcit
Drumul drept nu l-a găsit
Tu, de îl vei ajuta,
Vei forma silaba...„ma”
Drumul drept nu l-a găsit
Tu, de îl vei ajuta,
Vei forma silaba...„ma”
miercuri, 16 octombrie 2013
Diplomă Halloween de colorat
Și pentru că una din activitățile preferate ale școlăreilor rămâne coloratul, modelul acesta de diplomă îi va face fericiți.
Sunetul și litera m
O fișă ce cuprinde imagini de colorat va fi cu siguranță lucrată cu plăcere de școlărei. Sunetul și litera m va fi învățată cu plăcere și rezultatele bune nu vor întârzia să apară.
duminică, 13 octombrie 2013
Diploma de Halloween
Am pregătit o diplomă pe care orice școlărel va fi foarte încântat să o primească!
Diplomă de toamnă
Se apropie Halloween-ul și, după cum știm deja, copiii adoră competițiile. O diplomă special pregătită pentru orice ocazie credem că este bine-venită!
miercuri, 9 octombrie 2013
Numerele, cifrele1, 2- activitate integrată
Școlărel și-a însușit cu succes numărul și cifra 1. Pentru numărul și cifra 2 va avea parte de o surpriză: îmbinăm muzica, mișcarea, decuparea, gruparea dar și voia bună, iar învățarea devine ușoară, motivantă și extrem de plăcută.
sâmbătă, 5 octombrie 2013
Fișă:Litera „a”
Pentru ca școlăreii să învețe cu plăcere și interes, vor avea de completat o fișă cu sarcini diverse. Astfel, prin joc, ei își vor exersa puterea de atenție și concentrare, iar învățarea va fi activă.
Fișă: Numărul și cifra 1
Hai să zicem una/Să se facă două
Două mâini copilul are/Una este luna!
Această fișă o vor avea școlăreii de rezolvat în cadrul activității de învățare a numărului și cifrei 1.
Două mâini copilul are/Una este luna!
Această fișă o vor avea școlăreii de rezolvat în cadrul activității de învățare a numărului și cifrei 1.
Muzică și mișcare
Activitatea, prin denumirea pe care o are, presupune îmbinarea armonioasă a muzicii cu mișcarea. De curând școlăreii au învățat un cântecel care le face mare plăcere, în special că el poate fi cântat și la alte activități, ca un moment recreativ sau de „dezmorțire”. Cântecelul poate fi „îmbogățit” cu tot felul de mișcări, în funcție de imaginația cadrului didactic:
Dezvoltare personală- Despre mine
Fiecare școlărel sau școlăriță este unic, deosebit și isteț în felul său. În cadrul activității „Despre mine” am aflat lucruri deosebit de interesante unii despre ceilalți. Fișele ne-au ajutat să ne exprimăm mai bine.
Toamna-pictor singuratic
Toamna,regina cu păr brumat, și-a intrat pe deplin în drepturi. A pus stăpânire mai întâi pe pădurea care stă de strajă la marginea satului. Și-a scos acuarele magice și pensulele fermecate și s-a apucat de pictat...
Pagină liniată matematică
Activitățile matematice au farmecul lor iar școlăreii participă cu mare plăcere la acestea. Pagina liniată ce va fi lipită pe tablă îi va ajuta să-și exerseze cunoștințele.
Pagină liniată tip I
Școlăreii adoră să iasă la tablă pentru a-și demonstra cunoștințele dobândite. Le-am pregătit un model de pagină liniată pe care, după ce va fi lipită pe tablă, ei vor scrie în voie semne grafice, litere, silabe, folosind markere colorate.
joi, 3 octombrie 2013
Toamna(compunere)
Toamnă...Frunzele rătăcite zboară-n derivă. Picături reci și mărunte cântă la fereastră o partitură inedită, iar vântul cântă și el în același ton cu ele.
miercuri, 2 octombrie 2013
Toamna( compunere)
A sosit toamna! Zilele sunt scurte iar nopțile reci și lungi. Diminețile brodează cu migală fir brumat pe tufenelele curajoase, care rezistă cu stoicism frigului din zorii zilei.
marți, 1 octombrie 2013
Fișă: Recunoașterea sunetului ”a” în cuvinte
A...a...a...
Acum e toamnă, da!
Frunza-n codru-ngălbenește
Iarba-n câmp se veștejește,
A...a...a...
Acum e toamnă, da!
Acum e toamnă, da!
Frunza-n codru-ngălbenește
Iarba-n câmp se veștejește,
A...a...a...
Acum e toamnă, da!
Test: Cuvinte formate din una, două și trei silabe
Școlărel are o misiune deosebit de importantă: primul test de evaluare. Emoțiile se resimt, dar știe că, dacă va fi atent, totul se va termina cu bine.
luni, 30 septembrie 2013
Despărțirea cuvintelor în silabe
Școlăreii vor demonstra buna lor pregătire. Ei vor avea ca misiune să despartă cuvintele în silabe și să marcheze numărul acestora prin linii orizontale în spațiul indicat. Bineînțeles, sarcina conține și activitate distractivă: colorarea imaginilor din fișa primită.
vineri, 27 septembrie 2013
Pinocchio - puzzle
Mascota noastră buclucașă ne așteaptă cuminte în clasă și, dacă suntem atenți, el ne pregătește mereu câte o surpriză! Pentru următoarele activități ne-a pregătit un puzzle.
Am procedat astfel:
Am procedat astfel:
Frunze de colorat și decupat
Colorarea, pictarea și decuparea după contur este o activitate pe care toți școlăreii o preferă. Următoarele modele de frunze îi pot ajuta să demonstreze cât sunt de talentați:
miercuri, 25 septembrie 2013
Desenăm pas cu pas - Peștișorul
În timpul activităților micuții școlărei sunt dornici de a îmbina ”utilul” cu ”plăcutul”. Astăzi am desenat pas cu pas un peștișor și am reușit să îmbinăm armonios exercișiile de memorizare, cu activitățile matematice, dar și cu artele vizuale:
marți, 24 septembrie 2013
Găsește perechea! (joc)
Atât de mult le-a plăcut școlăreilor jocul în care camionul le aduce în dar surprize, că fără să vrem acest joc a devenit unul din preferatele lor. Astăzi camionul buclucaș a adus altă surpriză: un joc nou, care se numește ”Găsește perechea!”. Iată cum ne-am jucat:
luni, 23 septembrie 2013
Pinocchio-colorăm împreună!
Vi-l amintiți pe Pinocchio? Este mascota noastră, a clasei I. Astăzi am dovedit că știm să lucrăm în echipă, să fim disciplinați și am obținut cea mai frumoasă mascotă a clasei care s-a pomenit vreodată!
Vă spunem și vouă cum am procedat:
MATERIALE FOLOSITE: un camion de jucărie (obligatoriu cu remorcă); plic, jetoane cu imaginea lui Pinocchhio;
Cum ne-am jucat?Iată:
Vă spunem și vouă cum am procedat:
MATERIALE FOLOSITE: un camion de jucărie (obligatoriu cu remorcă); plic, jetoane cu imaginea lui Pinocchhio;
Cum ne-am jucat?Iată:
duminică, 22 septembrie 2013
Pinocchio-mascota clasei
Școlăreii din clasa I sunt cu adevărat niște ștrengărei fără pereche: sinceri, deschiși, veseli și curioși din cale-afară. Tocmai de aceea am ales împreună mascota clasei ca fiind un personaj, pe cât de cunoscut, pe atât de îndrăgit de copii. Am găsit și o poezie despre Pinocchio pe care școlăreii au memorat-o cu multă plăcere!
vineri, 20 septembrie 2013
Ghicește animalul!(joc)
Acest joc l-am folosit în prima săptămână pentru a verifica și sistematiza cunoștințele dobândite de copii despre animalele sălbatice și domestice. Ei și-au exersat deprinderile de a stabili legături între cunoștințe, au clasificat în mod independent animalele după anumite criterii.
Prima îngrijorare
Astăzi porțile școlii s-au deschis mai generoase și mai dornice ca niciodată să-și primească elevii. Dimineața se anunță caldă și plăcută, numai bună pentru festivitatea care va avea loc. Emoțiile unui școlar de clasa întâi sunt amplificate de agitația și preocuparea exagerată a celor din jurul lor: părinți, bunici, prieteni...
marți, 17 septembrie 2013
Să facem cunoștință!
Primele zile ca școlar sunt extrem de solicitante pentru micii școlărei, dar și pentru părinți sau învățători. Pentru o primă zi de activitate am îmbinat jocul cu activitatea propriu-zisă. Sper că voi reuși astfel să descopăr înclinațiile și preferințele fiecărui școlărel, astfel încât învățarea să fie cât mai plăcută și eficientă pentru fiecare în parte:
vineri, 13 septembrie 2013
Expresii frumoase despre toamnă
Toamna aduce cu ea frumusețe și bogăție. Câteva expresii deosebite, prin care poeții au descris farmecul acestui minunat anotimp, vor fi de folos școlăreilor în alcătuirea celor mai frumoase compuneri:
a început să ruginească frunza-n codru şi în vii”
“trimite păsările călătoare în ţările de soare pline”
“gâze plăpânde , amorţite de frig, caută adăpost, sub stratul gros de frunze uscate”
“au rumenit frunzele plopilor”
a început să ruginească frunza-n codru şi în vii”
“trimite păsările călătoare în ţările de soare pline”
“gâze plăpânde , amorţite de frig, caută adăpost, sub stratul gros de frunze uscate”
“au rumenit frunzele plopilor”
Poveste de toamnă
O poveste simpatică, numai potrivită pentru a fi citită micilor școlari care pășesc pentru prima dată pragul școlii.
Un licurici grăbit
Într-o bună zi, către înserat, la marginea unei păduri apăru un licurici. Venea de la drum lung, abia târându-și picioarele. Era obosit și plin de praf. Pe deasupra mai era și plin de înțepături de urzici. Abia aștepta să ajungă acasă, să facă un duș și să se culce.
Un licurici grăbit
Într-o bună zi, către înserat, la marginea unei păduri apăru un licurici. Venea de la drum lung, abia târându-și picioarele. Era obosit și plin de praf. Pe deasupra mai era și plin de înțepături de urzici. Abia aștepta să ajungă acasă, să facă un duș și să se culce.
Portofoliul învățătorului
Cadrul didactic trebuie să fie o călăuză ce trebuie să-i dea fiecărui copil un ajutor afectiv și să vegheze la coacerea în ritm propriu a inteligențelor și inimilor.
« Mapa învăţătorului » este un instrument de eficientizare a
muncii învăţătorului pentru că :
-
permite
păstrarea şi organizarea materialelor astfel încât acestea să fie
operaţionale ;
-
obligă
la o muncă de calitate, de responsabilitate şi rigoare profesională;
-
dă
posibilitatea învăţătorului să-şi manifeste iniţiativa, creativitatea în
completarea, reorganizarea şi actualizarea materialelor din mapă ;
-
oferă
posibilitatea diminuării stresului, a emoţiilor provocate de inspecţiile inopinate,
dacă este ţinută la zi ;
-
permite
evaluatorului (director, metodist, inspector) o apreciere justă cu prilejul
inspecţiilor, acordării calificativelor, a salariilor de merit etc.
“Mapa învăţătorului” trebuie să
cuprindă următoarele:
miercuri, 11 septembrie 2013
Tematica ședințelor cu părinții
Ca în fiecare an, și pentru cadrele didactice prima zi de școală aduce emoții specifice. O planificare a ședințelor cu părinții este utilă întotdeauna și, chiar dacă nu corespunde exigențelor fiecăruia dintre d-voastră, poate reprezenta un reper sau un sprijin umil în activitatea de la catedră.
sâmbătă, 3 august 2013
Fișă de observare a copiilor cu A.D.H.D.
Alături de un medic specialist, am realizat această fișă de observare a copilului cu A.D.H.D. Un lucru esențial în diagnosticarea corectă este acela că acest model de fișă a fost completat de cei trei factori implicați: medicul, părinții și învățătorul.
Copii cu A.D.H.D.
Copiii cu adevărat sănătoși sunt cei energici, plini de viață, fără astâmpăr și care pun tot felul de întrebări din dorința de a ști cât mai multe.
Fie că suntem părinți, cadre didactice sau și una și alta,
cu toții știm că este în firea copilului să fie neastâmpărat, curios și plin de
energie. Foarte bine, este normal și benefic pentru dezvoltarea copilului să
manifeste prin acest comportament setea sa de cunoaștere, dorința de a explora
și de a investiga tot ce-l înconjoară. Sunt însă copii care, prin
comportamentul lor, depășesc limitele normale ale unui comportament
”nestâmpărat”. Aceștia sunt adesea impulsivi, neascultători, crează mereu
probleme, devin obositori pentru toate persoanele din jurul lor, adulți sau
copii, sunt etichetați în majoritatea cazurilor drept ”răi” iar această
etichetare nu îmbunătățește cu nimic situația în care se află.
vineri, 2 august 2013
Citate despre educație
Educația este și a fost o preocupare neîntreruptă a oamenilor. Citatele pe această temă vor rămâne doar vorbe dacă prin mesajul lor avem senzația că nu ni se transmite ceva. Am ales, dintre toate citatele celebre referitoare la educație, câteva care nouă ni s-au părut reprezentative:
Proverbe despre bunătate
Bunătatea este acea latură umană care ne face nobili și speciali apropiindu-ne și mai mult de divinitate. Nu puțini au fost cei care au încercat să surprindă în cuvinte sensul nobil al aceste minunate trăsături. Iată câteva proverbe despre bunătate :
Legile lui Murphy
Edward Aloysius Murphy j.r. este recunoscut pentru ”legile” sale care, deși piperate, au un procent mai mare de adevăr decât proverbele. Mulți dintre noi le-am citit amuzați, deși, uneori, trăind aceste adevăruri de-a lungul timpului, n-am ”gustat” amuzamentul situației. Și totuși, e plăcut să le savurezi:
Daca nu-ti iese din prima, saltul acrobatic cu parasuta nu e pentru tine.
Daca nu-ti iese din prima, saltul acrobatic cu parasuta nu e pentru tine.
duminică, 28 iulie 2013
Cum se realizează un rezumat?
Pentru ca un rezumat să respecte întocmai cerințele întocmirii acestuia, trebuie avute în vedere câteva repere. Am întocmit o listă cu aceste repere care, dacă sunt respectate, vă vor ajuta în întocmirea propriilor voastre rezumate/povestiri. Citiți-le cu atenție, respectați-le și roadele muncii voastre nu vor întârzia să apară:
Cum relizăm rezumatul lecturii?
Cum relizăm rezumatul lecturii?
Rezumatul este compoziţia în care se prezintă concis (scurt
şi cuprinzător) succesiunea întâmplărilor dintr-o naraţiune.
Vizită, I.L.Caragiale(povestire)
Iată un rezumat succint, care prezintă pe scurt evenimentele redactate de autor, în ordinea în care acestea s-au întâmplat.
VIZITĂ
(povestire)
VIZITĂ
(povestire)
Naratorul face o vizită
Mariei Popescu de Sfântul Ion şi aduce fiului doamnei o minge. Mama vorbeşte
despre atenţia pe care o acordă educaţiei copilului, motivându-şi astfel
absenţa de la teatru şi de la petreceri.
Vizită- de I.L.Caragiale
Cu umor și un talent deosebit, autorul prezintă în schița ”Vizită” efectele dezastruoase ale răsfățului exagerat aplicat în educația copilului. Textul provoacă zâmbetul cititorului, dar cuprinde și situații pline de învățăminte și profunzime, așa cum sunt toate textele semnate de I. L. Caragiale.
VIZITĂ
de I.L.Caragiale
M-am dus de sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietenă, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare ținută.
VIZITĂ
de I.L.Caragiale
M-am dus de sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietenă, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare ținută.
Bubico, I.L.Caragiale(povestire)
”Bubico” este o schiță al cărei autor este I.L.Caragiale. A fost publicată în ”Moftul român” la data de 29 aprilie 1901, dar și în volumele ”Momente” - 1901, și ”Momente, schițe amintiri” în anul 1908.
BUBICO
(povestire)
BUBICO
(povestire)
În câteva minute,pleacă trenul.Autorul acestei
povestiri,aleargă la casa de bilete,apoi pe peron spre tren,şi,în sfârşit
ajunge în vagon.Aici găseşte un compartiment mai comod în care se află deja o
damă,ce era însoţită de un căţel lăţos,plin de funde,de panglici roşii şi
albastre.
Bubico, I.L.Caragiale
Caragiale este recunoscut pentru umorul său evident. În scrierile sale pamfletează cu haz defectele oamenilor, determinând cititorul la reflecție profundă.
BUBICO
de Ion Luca Caragiale
BUBICO
de Ion Luca Caragiale
Nouă ceasuri şi nouă minute... Peste şase minute pleacă
trenul. Un minut încă şi se-nchide casa. Repede-mi iau biletul, ies pe peron,
alerg la tren, sunt în vagon... Trec de colo până colo prin coridor, să văz
în care compartiment aş găsi un loc mai comod... Aci.
|
miercuri, 24 iulie 2013
Diplomă elegantă
luni, 22 iulie 2013
Recreația mare-Mircea Sântimbreanu
Mircea Sântimbreanu se apleacă cu deosebită dragoste, înțelegere dar și amuzament asupra universului complicat al școlarilor, încercând să-l surprindă real. Povestioarele sale ne amuză și nu cred că este cineva care să nu se recunoască în rândurile autorului.
UN BĂIAT CITIT
de Mircea Sântimbreanu
UN BĂIAT CITIT
de Mircea Sântimbreanu
Titi Brumărescu e un băiat grozav de citit.
Citește pe rupte. Și nu ca alții, o carte pe lună, sau, în cel mai bun caz, una
pe săptămână. Titi citește o carte (una!) pe oră. Oricât ar fi de groasă! E de
ajuns, de altfel, să-l auzi vorbind despre cărțile pe care le-a citit ca să-ți
dai seama că ai de-a face cu un adevărat maratonist al lecturii.
duminică, 21 iulie 2013
Animale din alte țări
Prin desen cei mici se apropie tot mai mult de lumea înconjurătoare. Desenul este activitatea prin care copiii își exersează talentul și imaginația, dar prin această activitate ei își alimentează permanenta curiozitate. Planșele cu animale care trăiesc în alte țări îi vor încânta și le vor colora cu plăcere.
Animale sălbatice
Lumea animalelor a fascinat permanent deopotrivă pe cei mici, dar și pe cei mari. Prin desen, copiii se apropie cu plăcere de această lume minunată. Planșele selectate de noi sperăm să vă facă plăcere, iar copilașii să-și folosească îndemânarea și imaginația pentru a le da viață.
Animale domestice
Copiii sunt fascinați de lumea minunată a animalelor. Planșele de colorat cu imagini semnificative, care surprind această lume, îi atrag și-i încântă deopotrivă. Am selectat și noi câteva din planșele care ne-au încântat în mod deosebit și pe care le-am colorat sau pictat cu atâta interes!
Ciupercuțe vesele de colorat
Cu siguranță copiii vor fi foarte încântați să dea viață acestor desene vesele. Fie că le vor colora sau picta, activitatea va fi la fel de plăcută și copiii se vor implica bucuroși în realizarea ei.
De colorat legumele
Prin desen copilul învață să descopere lumea înconjurătoare. Nu este întâmplător că desenul este una din activitățile sale preferate. Colorând, el reușește să rețină mai ușor ceea ce este esențial, dezvoltându-și în același timp dexteritățile necesare în activitățile ce vor urma.
De colorat fructe
Una din activitățile preferate ale copiilor o reprezintă cea de colorat. Planșele următoare vor reuși să satisfacă pe deplin nevoia copiilor de a se exprima prin desen.
sâmbătă, 20 iulie 2013
Ghicitori cu animale sălbatice din alte țări
Ghicitorile îi incită pe copii și-i determină să depună un efort intelectual de care ei nu sunt conștienți. Copiii se distrează răspunzând la ghicitori, sunt încântați dacă răspunsul lor este corect și se implică tot mai mult în rezolvarea lor.
Șade domnul pe un banc
Doar în cizme și în frac.
(pinguinul)
Șade domnul pe un banc
Doar în cizme și în frac.
(pinguinul)
vineri, 19 iulie 2013
Școala animalelor
Această poveste am citit-o de curând și m-a pus pe gânduri. Nu este neapărat o poveste pentru copii, ci este în aceeași măsură o poveste pentru oameni mari, plină de înțelesuri. Tocmai de aceea am ales s-o împărtășesc cu dumneavoastră și sper să fiți la fel de încântați de textul poveștii cum am fost și eu și, deasemenea, să trageți propriile dumneavoastră concluzii.
Școala animalelor
Odată, demult, animalele au decis că pot rezolva problemele lumii moderne dacă vor face o școală potrivită. Au ales așadar un consiliu de administrație al acestei școli. În consiliu erau un urs, un viezure și un castor. Drept profesor au angajat un arici.
Școala animalelor
Odată, demult, animalele au decis că pot rezolva problemele lumii moderne dacă vor face o școală potrivită. Au ales așadar un consiliu de administrație al acestei școli. În consiliu erau un urs, un viezure și un castor. Drept profesor au angajat un arici.
Ghicitori despre fructe
Fructele reprezintă o sursă de vitamine. Cunoașterea acestora, dar și a importanței lor în alimentație, este prioritară. Prin joc, copiii pot învăța cât de importante sunt fructele pentru ei și le vor consuma cu plăcere.
Vă spun azi o ghicitoare
Despre ceva de mâncare
Crude sau puse la fiert
Reprezintă un desert
Le preferă orișicine
Sunt sursă de vitamine!
(fructele)
Vă spun azi o ghicitoare
Despre ceva de mâncare
Crude sau puse la fiert
Reprezintă un desert
Le preferă orișicine
Sunt sursă de vitamine!
(fructele)
Ghicitori despre legume
Ghicitorile despre legume îi ajută pe cei mici să conștientizeze mai bine asemănările și deosebirile dintre acestea, dar și caracteristicile lor esențiale.
Am cămăși nenumărate
Le port toate îmbrăcate.
(varza)
Am cămăși nenumărate
Le port toate îmbrăcate.
(varza)
marți, 16 iulie 2013
Ghicitori cu animale sălbatice
Animalele sălbatice sunt la fel de iubite de copii. Ghicitorile îi ajută într-un mod plăcut de a conștientiza caracteristicile lor.
Prin pădure și zăvoaie
Oile el le despoaie.
(lupul)
Prin pădure și zăvoaie
Oile el le despoaie.
(lupul)
Ghicitori cu animale domestice
Ghicitorile despre animale domestice îi ajută pe copii să conștientizeze mult mai bine caracteristicile fiecăruia în parte. Pe lângă provocarea de a da răspunsul corect la ghicitoare, ei rețin ușor ceea ce are definitoriu fiecare animal în parte.
Roade oase, stă în cușcă
Pe dușmanii săi îi mușcă.
(câinele)
Roade oase, stă în cușcă
Pe dușmanii săi îi mușcă.
(câinele)
Ghicitori despre insecte
Ghicitorile au incitat întotdeauna copiii, i-au stimulat într-un mod plăcut să-și ”pună mintea la contribuție” pentru a afla răspunsul. Provocarea de a da răspunsul potrivit îi încântă pe copii, indiferent de vârstă. Pentru cei mici am pregătit câteva ghicitori inspirate din lumea mică, dar plină de freamăt și viață, a insectelor.
Are-un ac micuţ şi fin,
Zboară lin din floare-n floare,
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare.
(albina)
Zboară lin din floare-n floare,
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare.
(albina)
sâmbătă, 13 iulie 2013
Revedere, Mihai Eminescu
Cunoscut ca ”Luceafărul poeziei românești”, Mihai Eminescu este o figură reprezentativă pentru întreaga literatură românească. Poeziile dedicate frumuseții naturii, în care codrul este suveran, au farmec și sensibilitate.
VLAD ȚEPEȘ
Una dintre cele mai controversate figuri din istoria țării noastre este, fără îndoială, Vlad Țepeș, numit și Vlad Dracul. Acest nume i-a adus o dată în plus notorietate. De fapt numele de ”Dracul” provine de la tatăl său care fusese investit cu ordinul dragonului, ordin ce avea ca principal scop apărarea creștinismului. Și Vlad a fost investit cu acest ordin, dar pentru scurtă perioadă, acesta fiindu-i ulterior retras.
Făt Frumos din lacrimă, Mihai Eminescu
„Făt -Frumos din lacrimă” , scrisă de Mihai Eminescu, este una dintre cele mai frumoase povești din câte s-au scris în literatura română. Povestea cuprinde o multitudine de simboluri și elemente pe care le regăsim și în literatura populară.
FĂT-FRUMOS DIN LACRIMĂ
de Mihai Eminescu
În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat întunecat și gânditor ca miază-noaptea și avea o împărăteasă tânără și zâmbitoare ca miezul luminos al zilei.
Cincizeci de ani de când împăratul purta război c-un vecin al lui. Murise vecinul și lăsase de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba de sânge.
FĂT-FRUMOS DIN LACRIMĂ
de Mihai Eminescu
În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat întunecat și gânditor ca miază-noaptea și avea o împărăteasă tânără și zâmbitoare ca miezul luminos al zilei.
Cincizeci de ani de când împăratul purta război c-un vecin al lui. Murise vecinul și lăsase de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba de sânge.
Făt-Frumos din lacrimă(povestire)
RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
FĂT-FRUMOS DIN LACRIMĂ
de Mihai Eminescu
(povestire)
A fost odată un împărat bătrân și trist, care
avea o împărăteasă tânără. Nu aveau copii și, când împăratul era la război,
împărăteasa s-a rugat mult la icoana Maicii Domnului să o ajute. Icoanei i s-a
scurs o lacrimă, împărăteasa a sorbit-o și a rămas grea. Tare mult s-a bucurat
împăratul când împărăteasa a născut un băiat, pe care l-au botezat Fat
Frumos din lacrima.
DECEBAL
O altă figură marcantă a istoriei țării noastre este Decebal. Sub conducerea sa Dacia cunoaște o puternică înflorire și dezvoltare. Deși Dacia lui Decebal nu mai este atât de întinsă ca în timpul domniei lui Burebista, totuși înglobează majoritatea triburilor dacice, celelalte fiind aliate. Capitale Daciei era la Sarmisegetusa.
Livada vara(descriere)
Este vară. Pomii din livadă sunt plini de viață și de rod. Merii, prunii și vișinii stau aliniați cuminți în rânduri perfect egale. La capătul livezii trei nuci falnici își întind și ei maiestuos și impresionant umbra peste iarba proaspăt cosită.
BUREBISTA (82 î.e.n.-44î.e.n)
vineri, 12 iulie 2013
Elevii: drepturi și îndatoriri
Elevii, prin statutul pe care aceștia îl au, beneficiază de anumite drepturi, dar au și îndatoriri pe care trebuie să le cunoască și să le respecte. ”Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar” prezintă explicit atât drepturile cât și îndatoririle elevilor iar acestea pot sta la baza elaborării unui regulament de ordine interioară necesar fiecărei instituții școlare. Vă prezentăm, deci, pe de o parte drepturile elevilor, dar să nu uităm nici de îndatoriri.
Planul cadru - învățământ primar
Vă prezentăm planul cadru pentru învățământul primar prevăzut pentru anul școlar 2013-2014.
Tatăl și feciorii, Alexandru Mitru
Povestea cu iz de folclor popular ne învață că adevărata dragoste nu se poate măsura în bani sau averi. Cei zece feciori își mâhnesc profund tatăl, demonstrând că interesul pentru ulciorul plin cu bani este mai mare decât dragostea ce o purtau pentru propriul tată
TATĂL ȘI FECIORII
de Alexandru Mitru
TATĂL ȘI FECIORII
de Alexandru Mitru
Vai de feciorul care-şi izgoneşte tatăl din pragul casei sale, că fapta lui nu
poate fi iertată.
Un tată avusese zece feciori. Şi aşa cum se întâmplă câteodată, s-a apucat bătrânul să-şi dea averea celor zece copii.
Un tată avusese zece feciori. Şi aşa cum se întâmplă câteodată, s-a apucat bătrânul să-şi dea averea celor zece copii.
Gospodina, Otilia Cazimir
Otilia Cazimir este una dintre cele mai cunoscute poete care, cu trudă și strădanie, a creionat frumoase poezii pentru copii. Numele adevărat al poetei este Alexandra Gavrilescu, pseudonimul Otilia Cazimir fiind adoptat la sugestia lui Mihail Sadoveanu și al criticului literar Garabet Ibrăileanu.
joi, 11 iulie 2013
Modele diplome tabere la munte
La munte, acolo unde aerul curat îți oferă atâta energie, școlăreii știu cel mai bine că activitățile competitive dau tonul adevăratei distracții! Câteva modele de diplome sperăm să le aducă și mai multă bucurie:
Vara la scăldat - compunere
Zi călduroasă de vară... Pe cerul albastru ca peruzeaua nu se întrevede nici un nor. Doar uneori câte o pasăre brăzdează văzduhul cu zborul său asemenea unei săgeți țintite bine de ochiul vigilent al vânătorului. E așa de cald că întreaga natură pare împietrită sub arșița dogoritoare. Soarele aruncă nemilos săgeți de foc spre pământul brăzdat adânc de secetă.
marți, 9 iulie 2013
Orare de colorat
Implicarea copiilor în activitățile care îi vizează în mod direct este o preocupare permanentă atât a părinților cât și a cadrelor didactice. Vă oferim câteva modele de orare pe care școlăreii le vor putea colora așa cum doresc.
duminică, 7 iulie 2013
Structura anului școlar 2013-2014
Noutatea de anul acesta constă în împărțirea celor două semestre în perioade aproximativ egale. Astfel se realizează un echilibru între timpul alocat pentru studiu și perioadele de odihnă și relaxare, respectiv vacanțele.
Anul școlar 2013-2014 va începe pe data de 16 septembrie și se va încheia pe data de 20 iunie.
Anul școlar 2013-2014 va începe pe data de 16 septembrie și se va încheia pe data de 20 iunie.
Motanul încălțat, Ch.Perrault(povestire)
RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
MOTANUL ÎNCĂLȚAT
de Ch. Perrault
(POVESTIRE)
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
MOTANUL ÎNCĂLȚAT
de Ch. Perrault
(POVESTIRE)
Un morar avea trei fii. Nu avea altă avere decât o moară, un măgar și un motan. Când muri, lăsă fiului cel mare moara, celui mijlociu măgarul, iar cel mic se alese doar cu motanul.
Necăjit, fiul cel mic se văita că va muri de foame. Motanul, care era năzdrăvan, îi spuse să nu-și mai facă griji. Îi ceru să-i facă o traista cu baieri, adică cu sfori care să strângă gura traistei, și o pereche de ciubote, cizmulițe scurte care să-l ajute să umble prin mărăcini și tufișuri.
Motanul încălțat - Charles Perrault
Povestea istețului motan, încălțat cu cizme asemenea oamenilor, este una din poveștile reprezentative și cele mai cunoscute ale lui Perrault. Oricât de bine ai cunoaște povestea, suntem siguri că citind-o și recitind-o vei avea parte de clipe minunate în care gustul pentru aventură îți va fi satisfăcut pe deplin.
MOTANUL ÎNCĂLȚAT
de Charles Perrault
MOTANUL ÎNCĂLȚAT
de Charles Perrault
S-a întâmplat odată ca trei feciori de morar să primească moştenire după moartea tatălui lor o moară, un măgar şi un motan. Moara i-a rămas celui mai vârstnic dintre feciori, măgarul, mijlociului, iar motanul, mezinului.
“Ce folos de la un motan?” gândi, amărât, mezinul. Fraţii mei vor putea să-şi câştige pâinea cu uşurinţă, dar eu voi muri de foame.
“Nu fi trist, stăpâne!” îi zise într-o bună zi motanul, cu glas omenesc. “Fă-mi doar rost de o pereche de cizme, ca să pot umbla mai uşor prin păduri şi câmpuri. Şi-ţi promit că n-are să-ţi pară rău!”
“Ce folos de la un motan?” gândi, amărât, mezinul. Fraţii mei vor putea să-şi câştige pâinea cu uşurinţă, dar eu voi muri de foame.
“Nu fi trist, stăpâne!” îi zise într-o bună zi motanul, cu glas omenesc. “Fă-mi doar rost de o pereche de cizme, ca să pot umbla mai uşor prin păduri şi câmpuri. Şi-ţi promit că n-are să-ţi pară rău!”
Croitorașul cel isteț - Frații Grimm
”Croitorașul cel viteaz”- de Frații Grimm este una poveștile preferate ale copiilor. Lectura este plăcută deopotrivă celor mici cât celor mari.
CROITORAȘUL CEL ISTEȚ
de Frații Grimm
A fost odată ca niciodată o domniță și domnița asta era atât de fudulă, că nu-i mai intra nimeni în voie. Și de se întâmpla să vie vreun flăcău în pețit, îl punea numaidecât să-i ghicească vreo ghicitoare și de n-o putea dezlega, îl arunca fără milă, batjocorindu-l în fel și chip. Trecură așa nenumărate rânduri de pețitori pe la curtea împărătească și-n cele din urmă, văzând că n-o scoate cu nici unul la capăt, domnița porunci să se dea sfară-n țară că se va mărita cu acela care va fi în stare să-i dezlege o ghicitoare și că n-are decât să poftească oricine-o vrea, fie el de neam, fie el om de rând.
CROITORAȘUL CEL ISTEȚ
de Frații Grimm
A fost odată ca niciodată o domniță și domnița asta era atât de fudulă, că nu-i mai intra nimeni în voie. Și de se întâmpla să vie vreun flăcău în pețit, îl punea numaidecât să-i ghicească vreo ghicitoare și de n-o putea dezlega, îl arunca fără milă, batjocorindu-l în fel și chip. Trecură așa nenumărate rânduri de pețitori pe la curtea împărătească și-n cele din urmă, văzând că n-o scoate cu nici unul la capăt, domnița porunci să se dea sfară-n țară că se va mărita cu acela care va fi în stare să-i dezlege o ghicitoare și că n-are decât să poftească oricine-o vrea, fie el de neam, fie el om de rând.
D-l Goe, I.L.Caragiale(povestire)
RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
D-L GOE
de Ion Luca Caragiale
(povestire)
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
D-L GOE
de Ion Luca Caragiale
(povestire)
În dimineața zilei de 10 mai, pe atunci sărbătoare națională, D-l Goe, mam’mare, mamițica și tanti Mița, se aflau pe peronul gării din orașul lor, așteptând acceleratul de București. Femeile îi promiseseră băiatului această călătorie, ca să nu mai rămână din nou repetent.
D-l Goe - I.L.Caragiale
Caragiale este recunoscut pentru stilul său literar unic în literatura română. Pe d-l Goe autorul reușește să-l descrie atât de minunat, acesta fiind și astăzi imaginea ”perfectă” a copilului răsfățat și obraznic.
D-l Goe
de Ion Luca Caragiale
D-l Goe
de Ion Luca Caragiale
Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam'mare, mămiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 mai. |
Puţin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului şi nepoţelului lor. Destul că foarte de dimineaţă, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, aşteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la Bucureşti.
|
sâmbătă, 6 iulie 2013
Degețica - Hans Christian Andersen
Povestea unei fetițe mici cât un degețel, dar curajoasă și delicată, o să încânte toți școlăreii care iubesc aventura. Citiți cu atenție textul poveștii și veți vedea prin ce aventuri nemaipomenite trece Degețica, dar și cum reușește să scape ce cei care-i doreau răul, pentru că ea este o fetiță bună și miloasă.
DEGEȚICA
de Hans Christian Andersen
A fost odată o femeie care voia să aibă un copilaş, dar nu ştia de unde să-l ia. Atunci s-a dus la o vrăjitoare şi i-a spus: "Uite, aş vrea să am un copilaş, nu poţi să-mi spui cum să fac să îl găsesc?"
- Cum să nu! a spus baba. Uite aici un bob de orz; da' să ştii că nu-i orz de-acela ce creşte pe ogoare şi pe care-l dai la găini de mâncare; ia-l şi pune-l într-un vas cu flori şi ai să vezi ce iese.
DEGEȚICA
de Hans Christian Andersen
A fost odată o femeie care voia să aibă un copilaş, dar nu ştia de unde să-l ia. Atunci s-a dus la o vrăjitoare şi i-a spus: "Uite, aş vrea să am un copilaş, nu poţi să-mi spui cum să fac să îl găsesc?"
- Cum să nu! a spus baba. Uite aici un bob de orz; da' să ştii că nu-i orz de-acela ce creşte pe ogoare şi pe care-l dai la găini de mâncare; ia-l şi pune-l într-un vas cu flori şi ai să vezi ce iese.
Degețica, H.Ch. Andersen(povestire)
RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
DEGEȚICA
de Hans Christian Andersen
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
DEGEȚICA
de Hans Christian Andersen
Odată, demult, o femeie voia să aibă un copilaş şi s-a dus la o vrăjitoare, să-i ceară un leac. Vrăjitoarea i-a dat un bob de orz şi femeia l-a pus în pământ, într-un ghiveci de flori. Din bob a răsărit pe dată o lalea. Femeia i-a sărutat bobocul şi floarea s-a desfăcut. În mijloc era o fetiţă cât un deget de mare, aşa că a numit-o Degețica.
Degețica dormea într-o coajă de alun, cu un aşternut din petale. Ziua se juca pe masă, lângă o farfurie în care maică-sa întruchipase un lac. Pe apă pusese o petală mare de lalea, iar Degeţica se plimba cu ea ca şi cu o plută.
Frumoasa din pădurea adormită,Frații Grimm(povestire)
RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITĂ
de Frații Grimm
(povestire)
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITĂ
de Frații Grimm
(povestire)
Odată, demult, erau un împărat şi o împărăteasă care erau foarte necăjiţi că nu aveau şi ei un copil. Pe când împărăteasa se scălda într-un râu, o broască sări pe mal şi îi spuse că , până a nu se împlini anul, avea să nască o fetiţă.
Aşa se şi întâmplă, iar împăratul şi împărăteasa se bucurară atât de mult încât dădură o petrecere mare, la care poftiră şi niste ursitoare.
Frumoasa din pădurea adormită-Frații Grimm
Poveștile Fraților Grimm au un farmec deosebit. Copiii le citesc cu plăcere, emptizează cu personajele, iar finalul întotdeauna fericit îi determină să înțeleagă că binele învinge întotdeauna.
FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITĂ
de Frații Grimm
A fost odată, în vremurile de demult, a fost un împărat şi-o împărăteasă, şi cum nu se îndurase soarta să le hărăzească un urmaş, nu trecea zi în care să nu se tânguie amândoi: "Cât de goală ne e casa şi ce fericiţi am fi de-am avea şi noi un copil!" Dar coconul cel mult dorit se lăsa aşteptat de multă vreme...
Şi iată că-ntr-un sfârşit, pe când împărăteasa se scălda în apa unui râu, o broască sări din unde pe prundişul malului şi-i grăi astfel:
Norocul și mintea - I.L.Caragiale
RECOMANDĂRI: Cunoscut pentru scrierile sale pline de umor și înțelepciune, Caragiale este unul din clasicii literaturii române. Citiți această lectură plină de învățăminte!
NOROCUL ȘI MINTEA
de Ion Luca Caragiale
Se zice că odată norocul şi mintea s-au prins să meargă împreună la drum şi au plecat amândoi într-o călătorie. Ziua întreagă au tot mers ei pe un drumeag de ţară, plin de colb, şi mai cu vorba, mai cu gluma, iată că soarele se ascunde după un deal, şi noaptea i-apucă pe cei doi călători în mijlocul drumului, departe de satul la care gândeau că vor ajunge ca să înnopteze acolo.
Orare pentru școlărițe
Pentru fetițe am pregătit câteva modele de orare, însoțite de personaje din desenele animate preferate de ele.
vineri, 5 iulie 2013
Bunicul, Barbu Ștefănescu Delavrancea(povestire)
RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
BUNICUL
de Barbu Ștefănescu Delevrancea
(povestire)
Bunicul,cu plete albe şi creţe,cu barbă,mustăţi şi sprîncene de asemenea stă pe prispă şi numără florile care cad.Numai ochii lui au ramas blînzi si mîngîietori.
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
BUNICUL
de Barbu Ștefănescu Delevrancea
(povestire)
Bunicul,cu plete albe şi creţe,cu barbă,mustăţi şi sprîncene de asemenea stă pe prispă şi numără florile care cad.Numai ochii lui au ramas blînzi si mîngîietori.
Bunicul-de Barbu Ștefănescu Delavrancea
RECOMANDĂRI: Bunătatea și blândețea bunicului, așa cum autorul o evocă, înduioșează și surprinde cititorul. Contrastul dintre florile albe de salcâm și pletele bunicului crează o imagine vizuală impresionantă.
BUNICUL
de Barbu Ștefănescu Delavrancea
Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce se gândeşte? La nimic. Numără florile care cad. Se uită în fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar numără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustăţile, barba… peste toate au nins ani mulţi şi grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi mângâietori.
BUNICUL
de Barbu Ștefănescu Delavrancea
Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce se gândeşte? La nimic. Numără florile care cad. Se uită în fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar numără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustăţile, barba… peste toate au nins ani mulţi şi grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi mângâietori.
Bunica, Barbu Ștefănescu Delevrancea(povestire)
RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
BUNICA
de Barbu Ștefănescu Delavrancea
(povestire)
Bunica era înaltă şi slăbuţă,cu părul alb şi creţ,cu ochi căprui,cu gura strânsă care ascundea nişte dinţi ca de pieptene.
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
BUNICA
de Barbu Ștefănescu Delavrancea
(povestire)
Bunica era înaltă şi slăbuţă,cu părul alb şi creţ,cu ochi căprui,cu gura strânsă care ascundea nişte dinţi ca de pieptene.
Bunica - Barbu Ștefănescu Delavrancea
RECOMANDĂRI:., "Delavrancea a adus în literatura românească viața celor mulți, interesul cald pentru această viață și, în scrisul românesc, limba vie a celor care trăiesc în contact cu pământul". (G. Ibrăileanu).
Opera literară "Bunica", în ciuda titlului expozitiv, nu este numai un portret în proză creionat de amintirea maturului, ci și un poem al inocenței, al candorii infantile. BUNICA
de Barbu Ștefănescu Delavrancea
O văz, ca prin vis.
O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos.
Cum dăschidea poarta, îi săream înainte.
Ea băga binișor mâna în sân și-mi zicea:
Opera literară "Bunica", în ciuda titlului expozitiv, nu este numai un portret în proză creionat de amintirea maturului, ci și un poem al inocenței, al candorii infantile. BUNICA
de Barbu Ștefănescu Delavrancea
O văz, ca prin vis.
O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos.
Cum dăschidea poarta, îi săream înainte.
Ea băga binișor mâna în sân și-mi zicea:
Orare pentru școlărei
Organizarea și rigurozitatea cu care reușiți să vă gestionați timpul este una din condițiile de bază pentru a deveni un școlărel de succes. Aceste modele de orare, pregătite anume pentru voi, sperăm să vă ajute și să vă fie utile în viața voastră de școlărei harnici și conștiincioși:
Predicatul verbal(fișă clasele III-IV)
Câteva fișe, ușoare și distractive, vă vor ține în formă vara aceasta. Noi vă propunem periodic câte un astfel de model. Urmăriți-ne cu atenție! SPOR LA TREABĂ !
Înțelegerea textului/sinonime(clasele I-II)
Câteva fișe, ușoare și distractive, vă vor ține în formă vara aceasta. Noi vă propunem periodic câte un astfel de model.
SPOR LA TREABĂ!
SPOR LA TREABĂ!
joi, 4 iulie 2013
Prostia omenească, de Ion Creangă(povestire)
RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
PROSTIA OMENEASCĂ
de Ion Creangă
(povestire)
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
PROSTIA OMENEASCĂ
de Ion Creangă
(povestire)
Se spune că era odată un om care trăia laolaltă cu nevasta şi soacra. Nici una, nici cealaltă nu erau tocmai hâtre. Omul avea cu nevasta lui un copilaş mic.
Într-o zi omul plecă de acasă la treburile lui, iar nevasta rămase cu copilaşul. Îl scăldă, îl înfăşă şi îl alăptă, apoi îl puse să doarmă în albie, lânga sobă.
Nu trecu mult după ce adormi copilul şi nevasta începu să jeleasca cât o ţinea gura, după copilaşul ei. Iute veni mama ei şi o întrebă ce are. Ea răspunse că are să moară copilaşul dacă se va sui mâţa pe horn şi va trânti în capul lui drobul de sare de acolo. Soacra începu şi ea sa bocească.
Ciuboțelele Ogarului, de Călin Gruia(povestire)
RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
CIUBOȚEȚE OGARULUI
de Călin Gruia
(povestire)
Era într-o toamnă. Iepurele se ducea la iarmaroc, ca să cumpere nişte ciuboţele. El avea doar doi galbeni. Pe drum s-a întâlnit cu Ogarul, care avea şubă şi ciuboţele noi. Iepurele l-a întrebat cât a dat pe ciuboţele, ca să ştie un preţ. Ogarul i-a spus că doi galbeni.
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
CIUBOȚEȚE OGARULUI
de Călin Gruia
(povestire)
Era într-o toamnă. Iepurele se ducea la iarmaroc, ca să cumpere nişte ciuboţele. El avea doar doi galbeni. Pe drum s-a întâlnit cu Ogarul, care avea şubă şi ciuboţele noi. Iepurele l-a întrebat cât a dat pe ciuboţele, ca să ştie un preţ. Ogarul i-a spus că doi galbeni.
Fluierul fermecat, de Victor Eftimiu(povestire)
RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
FLUIERUL FERMECAT
de Victor Eftimiu
(povestire)
Tudorel era un băiețel harnic și curajos care își păștea oile.Impresionat de istețimea lui, moșul din pădure, un vrăjitor bun care răsplătea pe oricine dovedea un asemenea comportament, l-a chemat la el în peșteră și l-a lăsat să aleagă orice din toate bogățiile de acolo.Tudorel nu a vrut nici straie scumpe, nici averi, nici bani de aur. Băiatul a ales un fluier. Moșul din pădure a fost foarte încântat de alegerea băiatului și i-a spus că acela este un fluier fermecat cu ajutorul căruia se pot îmblânzi fiarele pădurii.
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
FLUIERUL FERMECAT
de Victor Eftimiu
(povestire)
Tudorel era un băiețel harnic și curajos care își păștea oile.Impresionat de istețimea lui, moșul din pădure, un vrăjitor bun care răsplătea pe oricine dovedea un asemenea comportament, l-a chemat la el în peșteră și l-a lăsat să aleagă orice din toate bogățiile de acolo.Tudorel nu a vrut nici straie scumpe, nici averi, nici bani de aur. Băiatul a ales un fluier. Moșul din pădure a fost foarte încântat de alegerea băiatului și i-a spus că acela este un fluier fermecat cu ajutorul căruia se pot îmblânzi fiarele pădurii.
Cinci pâni de Ion Creangă(povestire)
RECOMANDĂRI: Așa cum v-am promis, dragi școlărei de pretutindeni, vrem să venim în ajutorul vostru pentru ca voi să deveniți din ce în ce mai buni. Ca activitatea voastră să fie cu adevărat eficientă și acum, dar și mai târziu, noi vă recomandăm respectarea următorilor pași:
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
CINCI PÂNI
de Ion Creangă
(povestire)
1. Citiți lectura în întregime (preferabil din cartea autorului, dar o găsiți și postată de noi);
2. Citiți cu atenție rezumatul lecturii;
3. Compuneți o fișă de lectură (puteți folosi un model oferit de noi, de doamnele voastre învățătoare sau propriul vostru model).
CINCI PÂNI
de Ion Creangă
(povestire)
Doi oameni mergeau împreună pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâini şi celălalt două pâini. După o vreme, au poposit la umbră, lângă o fântână şi au început să-şi mănânce pâinile.
Apăru deodată un al treilea drumeţ, care se opri, le dădu ziua bună şi îi rugă să-i dea şi lui ceva de mâncare, căci nu avea merinde cu el şi nici nu avea de unde să cumpere.
miercuri, 3 iulie 2013
Diplome pentru școlăreii aflați în tabără
Fie că sunteți în tabără la munte sau la mare, implicarea voastră în activitățile desfășurate merită recompensată cu o diplomă pe măsură!
Ce-i trebuie bebelușului?
Chiar dacă ați ales o clinică particulară sau de stat pentru a aduce pe lume copilașul dumneavoastră, este bine un trusou minim pentru bebe să-l aveți pregătit. Dacă mergeți pe tradiția de a nu cumpăra nimic înainte, lăsați-i soțului sau mamei d-voastră lista, pentru a fi sigură că aveți cele necesare pentru bebeluș:
Trusou de viitoare mămică
Se apropie momentul venirii pe lume a bebelușului și sunteți extrem de emoționată. Este normal să treceți prin astfel de stări, dar nu uitați că trebuie să aveți la îndemână o gentuță cu câteva lucruri pentru perioada în care veți fi nevoită să stați la spital, alături de bebe.
Iată ce aveți nevoie:
Iată ce aveți nevoie:
Ciuboțelel Ogarului de Călin Gruia
RECOMANDĂRI: O lectură plăcută și dinamică, plină de aventuri captivante, nu-i plictisește niciodată pe școlărei. Peripețiile Iepurelui care intră în tot felul de încurcături, prezența Ogarului care tocmai și-a cumpărat o pereche de ciuboțele noi, dar și Ursul care-i găzduiește la hanul său într-o noapte rece și ploioasă sunt doar o parte din personajele care luminează copilăria oricărui școlărel.
CIUBOȚELELE OGARULUI
de Călin Gruia
De unde avea Iepurele doi galbeni, nici eu nu știu! Dar povestea spune că, într-o toamnă, el pornise spre un iarmaroc vestit. De mult se gândea Iepurele ca i-ar sta bine cu o pălărie albă ca pana de păun și cu o scurteică verde, dar nu pentru asta se grăbea el spre iarmaroc, ci ca să-și cumpere ceva pentru încălțat, că era desculț.
Începuseră ploile de toamnă, vântul împrăștia frunzele pe poteci și frigul prinse să-l strângă de picioare. De aceea, își infundă pălăria veche până peste urechi, îsi strânse zăbunul pe trup și iuți pasul, ca să ajungă mai repede la iarmaroc. Și cum mergea Iepurele uitându-se când în dreapta, când în stânga, ciulind urechile la orice foșnet, iată ca mai spre seară se întâlni pe o potecă cu Ogarul. . . Ogarul era gras, voinic, îmbrăcat într-o șubă călduroasă și purta în picioare niște ciuboțele nou-nouțe...
CIUBOȚELELE OGARULUI
de Călin Gruia
De unde avea Iepurele doi galbeni, nici eu nu știu! Dar povestea spune că, într-o toamnă, el pornise spre un iarmaroc vestit. De mult se gândea Iepurele ca i-ar sta bine cu o pălărie albă ca pana de păun și cu o scurteică verde, dar nu pentru asta se grăbea el spre iarmaroc, ci ca să-și cumpere ceva pentru încălțat, că era desculț.
Începuseră ploile de toamnă, vântul împrăștia frunzele pe poteci și frigul prinse să-l strângă de picioare. De aceea, își infundă pălăria veche până peste urechi, îsi strânse zăbunul pe trup și iuți pasul, ca să ajungă mai repede la iarmaroc. Și cum mergea Iepurele uitându-se când în dreapta, când în stânga, ciulind urechile la orice foșnet, iată ca mai spre seară se întâlni pe o potecă cu Ogarul. . . Ogarul era gras, voinic, îmbrăcat într-o șubă călduroasă și purta în picioare niște ciuboțele nou-nouțe...
Să alegem pătuțul perfect!
Pătuțul în care bebele va petrece mult timp este de asemenea o necesitate. În comerț sunt nenumărate modele, colorate, atractive și alegerea unuia care să fie potrivit ar putea fi o problemă.
Câteva sfaturi nu strică și chiar ar putea fi utile. Iată ce am avut eu în vedere atunci când am optat pentru un anumit tip de pătuț:
Câteva sfaturi nu strică și chiar ar putea fi utile. Iată ce am avut eu în vedere atunci când am optat pentru un anumit tip de pătuț:
Să alegem căruțul perfect!
Fie că sunteți la începutul sarcinii sau așteptați cu înfrigurare și emoție, zi după zi, ca ”minunea” să se întâmple, febra cumpărăturilor pentru micuțul sau micuța dumneavoastră vă încântă. Toată sarcina vă tot gândiți ce ar fi mai util, mai bun și mai ”folosibil” pentru bebele ce va veni pe lume. Oferta existentă pe piață, cu explozia de materiale prezentate, parcă nu vă ajută. Un sfat de la o mămică ”veterană”, trecută prin aceste momente de două ori, v-ar putea ajuta.
Iată ce am avut în vedere atunci când am cumpărat căruțul:
Iată ce am avut în vedere atunci când am cumpărat căruțul:
Fricosul de Emil Gârleanu
RECOMANDĂRI: Emil Gârleanu este recunoscut în literatura română pentru volumul ”Din lumea celor care nu cuvântă”, volum care descrie cu farmec și sensibilitate un univers mirific ce farmecă pe toată lumea: cel al animalelor și plantelor. Se știe că iepurele este unul dintre cele mai fricoase ființe, dar expresia ”de teme și de umbra sa” nu a avut niciodată atâta farmec ca în această povestire!
FRICOSUL
de Emil Gârleanu
Iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din poveşti: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă. Şi-n cuprinsul larg, uriaşul policandru al cerului îşi aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată sală de dans. Vieţuitoarele pustietăţii sunt îmbătate de farmecul acesta: păsările zbor ca ziua; lupul poposeşte pe labe, în hăţişuri, şi priveşte nemişcat; vulpea stă lângă vizuină şi nu se-ndură să meargă la vânat; veveriţa pleacă creangă lângă creangă şi hoinăreşte, ca o deşucheată, pădurea-ntreagă.
FRICOSUL
de Emil Gârleanu
Iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din poveşti: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă. Şi-n cuprinsul larg, uriaşul policandru al cerului îşi aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată sală de dans. Vieţuitoarele pustietăţii sunt îmbătate de farmecul acesta: păsările zbor ca ziua; lupul poposeşte pe labe, în hăţişuri, şi priveşte nemişcat; vulpea stă lângă vizuină şi nu se-ndură să meargă la vânat; veveriţa pleacă creangă lângă creangă şi hoinăreşte, ca o deşucheată, pădurea-ntreagă.
Povestea gâștelor -de George Coșbuc
RECOMANDĂRI: Poezia este scrisă sub forma versificată a unei povești prin care autorul încearcă să explice celor mici de ce au obiceiul gâștele de a ”găgăi” trecătorii pe care-i întâlnesc. În strofele poeziei autorul respectă întocmai momentele acțiunii, punctul culminant fiind marcat de pierderea papucilor. Antrenantă și amuzantă deopotrivă, această poezie îi va încânta pe școlărei.
POVESTEA GÂȘTELOR
de George Coșbuc
Un gâscan cu pene lucii
Cum trecea pe pod prin sat
Şi-ntr-o mân-avea papucii,
Nu ştiu cum i s-a-ntâmplat
Că papucii lui căzură,
Ce păcat, o, ce păcat!
Căci erau cu-alesătură,
Fără leac de tivitură -
Ce păcat!
POVESTEA GÂȘTELOR
de George Coșbuc
Un gâscan cu pene lucii
Cum trecea pe pod prin sat
Şi-ntr-o mân-avea papucii,
Nu ştiu cum i s-a-ntâmplat
Că papucii lui căzură,
Ce păcat, o, ce păcat!
Căci erau cu-alesătură,
Fără leac de tivitură -
Ce păcat!
Frunza de Emil Gârleanu
RECOMANDĂRI: Scrierile lui Emil Gârleanu farmecă sufletul și încântă atât pe cei mici, cât și pe cei mari. Nu există vârstă la care să nu-ți vibreze sufletul citind aceste scrieri de o extraordainară finețe. Școlăreii sunt fascinați de farmecul acestor descrieri, de profunzimea descrierilor care îi fascinează.
FRUNZA
de Emil Gârleanu
S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui.
FRUNZA
de Emil Gârleanu
S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui.
Paza bună- de Tudor Arghezi
RECOMANDĂRI: Poeziile lui Arghezi destinate celor mici au un ton vesel, versurile fiind ușor de reținut și foarte plăcute copiilor. Toți copiii sunt încântați să rețină aceste versuri minunate în care se prezintă lumea animată a insectelor, lume ce-i fascinează pe cei mici.
PAZA BUNĂ
de Tudor Arghezi
S-a întors cercetătoarea
Să le spuie la surori
Că-i deschisă toata floarea
Şi câmpia, de cu zori.
PAZA BUNĂ
de Tudor Arghezi
S-a întors cercetătoarea
Să le spuie la surori
Că-i deschisă toata floarea
Şi câmpia, de cu zori.
Iscoada de Tudor Arghezi
RECOMANDĂRI: Tudor Arghezi, denumit și un ”titan” al literaturii române, este recunoscut pentru opera sa care cuprinde o mare varietate de teme prin care poetul dezvoltă nenumărate motive. Prin creațiile sale el a adus o serioasă contribuție la dezvoltarea literaturii pentru copii.
ISCOADA
de Tudor Arghezi
Decum s-a ivit lumina.
A ieşit din stup albina,
Să mai vadă, izma creaţă
A-nflorit de dimineaţă?
Se-ngrijeşte, gospodină
De-nfloreşte și sulfină,
Căci plutise val de ceaţă,
Astă-noapte, pe verdeaţă.
A găsit toată grădina
Înflorită, și verbina,
Şi s-a-ntors, după povaţă,
Cu o probă de dulceaţă.
ISCOADA
de Tudor Arghezi
Decum s-a ivit lumina.
A ieşit din stup albina,
Să mai vadă, izma creaţă
A-nflorit de dimineaţă?
Se-ngrijeşte, gospodină
De-nfloreşte și sulfină,
Căci plutise val de ceaţă,
Astă-noapte, pe verdeaţă.
A găsit toată grădina
Înflorită, și verbina,
Şi s-a-ntors, după povaţă,
Cu o probă de dulceaţă.
Când stăpânul nu-i acasă de Emil Gârleanu
RECOMANDĂRI: Atractive și pline de un farmec deosebit, scrierile lui Emil Gârleanu impresionează prin frumusețea descrierii și claritatea exprimării. Povestirile sale abundă de sensibilitate, ceea ce atrage și farmecă deopotrivă pe cei mici, dar și pe cei mari.
CÂND STĂPÂNUL NU-I ACASĂ
de Emil Gârleanu
În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă?
CÂND STĂPÂNUL NU-I ACASĂ
de Emil Gârleanu
În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă?
Fluierul fermecat de Victor Eftimiu
RECOMANDĂRI: O poveste captivantă care îi învață pe cei mici prețuirea adevăratelor valori în viață. Autorul reușește cu mare măiestrie să prezinte firul poveștii într-un mod captivant și dinamic. Copiii vor îndrăgi cu siguranță povestea, dorindu-și să se identifice cu personajul principal, curajosul Tudorel.
FLUIERUL FERMECAT
de Victor Eftimiu
Tudorel era un ciobănaş de vreo zece anişori, prin isteţimea lui scăpase în mai multe rânduri vacile şi oile salului din ghearele unor lupi. Nu ştia nici de frică, nici de înşelăciune.
—Sunt cioban, trebuie să-mi păzesc turma, asta ştiu !... şi nu-l biruia nimeni.
Moşul din pădure, vrăjitorul cel bun, care vede şi răsplăteşte pe cei ce se poartă voiniceşte l-a chemat la el în peşteră, şi 1-a poftit să-şi aleagă tot ce va dori din bogăţiile adunate acolo.
Tudorel se hotărî să ia doar un fluier.
—Să-mi trăieşti, băiatul moşului ! i-a răspuns vrăjitorul cel bun. N-ai vrut nici straie scumpe, nici bani de aur, dar ai ales o comoară nepreţuită. Fluierul acesta, pe care 1-a făurit un meşter din vechime, nu numai că-ţi va ţine de urât, dar prin el vei putea îmblânzi fiarele. Păstrează-1 sănătos, dragul meu, şi s-auzim de bine !
A doua zi, plecând cu oile, Tudorel se aşeză pe un dâmb şi începu să-i zică din fluier. Mare-i fu bucuria când văzu că mioarele se opresc din păşunat şi încep să joace. Culaie, berbecul cel mare, cu coarnele întoarse, se pusese şi el pe ţopăit, parc-ar fi fost cel mai straşnic dănţuitor. Clopotul de la gât îi suna. Măgăruşul turmei juca şi el, când pe trei picioare, făcând rotogoale drăgălaşe în văzduh ou piciorul drept, când ridicat pe două picioare, ca oamenii. Cât despre Ursu, dulăul, nu numai că sărea, dar se dădea şi peste cap.
Cântă el Tudorel ce cântă ; mioarele, berbecul, măgăruşul şi dulăii jucară, până când zise ciobănaşul:
— Acum destul ! Dac-om sta să ţopăim toată ziua, apoi flămânziţi şi vă uscaţi şi se supără satul pe mine că vă ţin nemâncate.
Într-o zi, o haită de lupi se repezi la stâna lui Tudorel. Spaima intră în bietele oi.
Văzând acea năvală de sălbăticiuni, Tudorel duse fluierul la gură şi începu să cânte. Şi ce să vezi ? Unui câte unul, lupii se astâmpărau, începeau să ridice câte un picior uşor, uşurel şi se porneau pe dănţuit.
Apoi câte un lup se apropia de o mioară, îşi lăsa capul în jos de trei ori înclinându-se, şi o poftea la joc. Douăzeci de perechi se-nvârteau în jurul ciobănaşului, care-i zicea de zor din fluieraşul lui de soc.
A intrat în horă Ursu, dulăul, prinzându-se în braţe cu starostele lupilor ; au făcut frăţie amândoi, s-au pupat în bot, cu ochii plini de lacrimile prieteniei, legându-se să nu se mai prigonească unul pe celălalt, cât vor trăi !
Dar tot sărind şi învârtindu-se lupii osteniră. Mai-marele lor se apropie, jucând şi el mereu şi-i vorbi lui Tudorel aşa :
—Ciobănaşule dragă, mai lasă-1 încolo de fluier, că nu mai putem ! După ce sântem flăminzi ne mai flâmânzeşti şi dumneata, punându-ne să ţopăim într-una !
—Eu, răspunse băiatul, nu mă opresc din cântat până nu vă cărăbăniţi ! Dacă mă opresc, sunteţi în stare să vă repeziţi la oi şi să le mâncaţi.
—Pe cuvântiul meu de onoare că nu facem una ca asta, plecăm pe ici încolo ! răspunse celălalt şi făcu semn lupilor să-1 urmeze.
Cu mare părere de rău îşi lăsară cumetrii drăgălaşele cumetre ! După ce le-au jucat, mare poftă ar fi avut să le mângâie puţin cu colţii! Dar n-avură încotro şi se depărtară, pierind în desimea codrului. Şi numai după ce n-a mai rămas nici urmă de lup prin partea locului, Tudonel îşi opri cântarea, odihnind astfel şi oile, care începură să pască mărunt şi repede, de foame ce le era:;
...Povestea cu fluierul vrăjit ajunse şi la urechile împăratului.
— Dacă a putut acel fluier să stăpânească haita de lupi, cum n-ar veni de hac şi vrăjmaşilor mei ? îşi zicea stăpânitorul ţării.
Trimise deci împăratul câţiva soli la ciobănaş să-i ceară fluierul.
Dar Tudorel, nici gând să-1 dea.
A doua zi, chiar împăratul veni să-i ceară lui Tudorel fluierul fermecat.
— Eu sunt chiar împăratul acestei ţări. Cum ai îndrăznit să te împotriveşti poruncilor mele ?
—Dar ce-am făcut ?
—Ţi-am trimis oameni cu daruri, cu haine scumpe şi cu tot felul de bunătăţi, galbeni mulţi, ţi-am trimis şi tu nici gînd să-mi dai fluierul, pe care văd că-1 ţii la brâu.
—N-am ce face cu ele. Eu atâta am, fluierul !
—Fluienui acesta are puteri de care tu nu eşti vrednic ! îi strigă craiul mânios. De aceea zic, băiete, dă-mi-1 de bună voie şi eu te voi răsplăti cum nici nu gândeşti ; te voi duce la curtea mea să te cresc, să-ţi dau învăţătură şi să facă din tine un curtean de vază.
— Eu din ce sunt nu vreau să mă schimb ! răspunse Tudorel.
Atunci lacom, împăratul înşfacă jucăria ciobănaşului. Ochii îi luceau de bucurie la gândul că acum nu-1 va mai birui nimeni ! Nimeni nu va mai îndrăzni să-i calce hotarele, ba va porni el însuşi să cucerească şi să prade împărăţia altora ! Porni voios, cu tot alaiul după el.
Dar Tudorel, supărat foc, alerga pe lângă calul lui, cerâudu-i fluierul.
Scos din fire, împăratul porunci oştenilor să-1 arunce în beciul cel mai adînc.
Ei, dar în vremea aceasta, ostile vrăjmaşe năpădiră pământul ţării şi prădau toate în calea lor. În fruntea armiilor, împăratul porni să le înfrunte şj să nimicească pe duşmani.
Mândru nevoie, călare pe armăsarul împopoţonat, craiul tot sufla în fluierul fermecat, aşteptând să se întâmple minunea, dar degeaba ! Oştilor puţin le păsa de jucăria aceea neputincioasă din mâna lui ! Ba, dimpotrivă, împăratul fu înconjurat de duşmani, care parcă ieşiseră din pământ! Cât ai clipi din ochi, se pomeni legat, straja lui împrăştiată şi el robit vrăjmaşului.
Fluierul căzu la pământ şi, de bună seamă, l-ar fi sfărâmat copitele cailor, dacă un sfetnic înţelept nu l-ar fi ridicat cu grijă.
Mare prăpăd ar fi fost pe ţară, dacă sfetnicul cel înţelept nu s-ar fi gândit să se repeadă la palat, să-1 scoată pe Tudorel din adâncimea beciului şi să-1 ducă pe câmpul de bătaie, rugându-1 să cânte din fluierul fermecat.
Şi când începu Tudorel să cânte din fluier, oştile duşmane îşi aruncară paloşele şi buzduganele şi începură să joace.
Jucau şi ţopăiau de zor. Se ţineau după el, tot dănţuind şi părăseau de-a-ndărătelea pământurile cucerite atâta de uşor.
Şi ciobănaşul nostru nu s-a lăsat până nu i-a dus dincolo de hotarele ţării, cu împăratul cel hapsân cu tot
FLUIERUL FERMECAT
de Victor Eftimiu
Tudorel era un ciobănaş de vreo zece anişori, prin isteţimea lui scăpase în mai multe rânduri vacile şi oile salului din ghearele unor lupi. Nu ştia nici de frică, nici de înşelăciune.
—Sunt cioban, trebuie să-mi păzesc turma, asta ştiu !... şi nu-l biruia nimeni.
Moşul din pădure, vrăjitorul cel bun, care vede şi răsplăteşte pe cei ce se poartă voiniceşte l-a chemat la el în peşteră, şi 1-a poftit să-şi aleagă tot ce va dori din bogăţiile adunate acolo.
Tudorel se hotărî să ia doar un fluier.
—Să-mi trăieşti, băiatul moşului ! i-a răspuns vrăjitorul cel bun. N-ai vrut nici straie scumpe, nici bani de aur, dar ai ales o comoară nepreţuită. Fluierul acesta, pe care 1-a făurit un meşter din vechime, nu numai că-ţi va ţine de urât, dar prin el vei putea îmblânzi fiarele. Păstrează-1 sănătos, dragul meu, şi s-auzim de bine !
A doua zi, plecând cu oile, Tudorel se aşeză pe un dâmb şi începu să-i zică din fluier. Mare-i fu bucuria când văzu că mioarele se opresc din păşunat şi încep să joace. Culaie, berbecul cel mare, cu coarnele întoarse, se pusese şi el pe ţopăit, parc-ar fi fost cel mai straşnic dănţuitor. Clopotul de la gât îi suna. Măgăruşul turmei juca şi el, când pe trei picioare, făcând rotogoale drăgălaşe în văzduh ou piciorul drept, când ridicat pe două picioare, ca oamenii. Cât despre Ursu, dulăul, nu numai că sărea, dar se dădea şi peste cap.
Cântă el Tudorel ce cântă ; mioarele, berbecul, măgăruşul şi dulăii jucară, până când zise ciobănaşul:
— Acum destul ! Dac-om sta să ţopăim toată ziua, apoi flămânziţi şi vă uscaţi şi se supără satul pe mine că vă ţin nemâncate.
Într-o zi, o haită de lupi se repezi la stâna lui Tudorel. Spaima intră în bietele oi.
Văzând acea năvală de sălbăticiuni, Tudorel duse fluierul la gură şi începu să cânte. Şi ce să vezi ? Unui câte unul, lupii se astâmpărau, începeau să ridice câte un picior uşor, uşurel şi se porneau pe dănţuit.
Apoi câte un lup se apropia de o mioară, îşi lăsa capul în jos de trei ori înclinându-se, şi o poftea la joc. Douăzeci de perechi se-nvârteau în jurul ciobănaşului, care-i zicea de zor din fluieraşul lui de soc.
A intrat în horă Ursu, dulăul, prinzându-se în braţe cu starostele lupilor ; au făcut frăţie amândoi, s-au pupat în bot, cu ochii plini de lacrimile prieteniei, legându-se să nu se mai prigonească unul pe celălalt, cât vor trăi !
Dar tot sărind şi învârtindu-se lupii osteniră. Mai-marele lor se apropie, jucând şi el mereu şi-i vorbi lui Tudorel aşa :
—Ciobănaşule dragă, mai lasă-1 încolo de fluier, că nu mai putem ! După ce sântem flăminzi ne mai flâmânzeşti şi dumneata, punându-ne să ţopăim într-una !
—Eu, răspunse băiatul, nu mă opresc din cântat până nu vă cărăbăniţi ! Dacă mă opresc, sunteţi în stare să vă repeziţi la oi şi să le mâncaţi.
—Pe cuvântiul meu de onoare că nu facem una ca asta, plecăm pe ici încolo ! răspunse celălalt şi făcu semn lupilor să-1 urmeze.
Cu mare părere de rău îşi lăsară cumetrii drăgălaşele cumetre ! După ce le-au jucat, mare poftă ar fi avut să le mângâie puţin cu colţii! Dar n-avură încotro şi se depărtară, pierind în desimea codrului. Şi numai după ce n-a mai rămas nici urmă de lup prin partea locului, Tudonel îşi opri cântarea, odihnind astfel şi oile, care începură să pască mărunt şi repede, de foame ce le era:;
...Povestea cu fluierul vrăjit ajunse şi la urechile împăratului.
— Dacă a putut acel fluier să stăpânească haita de lupi, cum n-ar veni de hac şi vrăjmaşilor mei ? îşi zicea stăpânitorul ţării.
Trimise deci împăratul câţiva soli la ciobănaş să-i ceară fluierul.
Dar Tudorel, nici gând să-1 dea.
A doua zi, chiar împăratul veni să-i ceară lui Tudorel fluierul fermecat.
— Eu sunt chiar împăratul acestei ţări. Cum ai îndrăznit să te împotriveşti poruncilor mele ?
—Dar ce-am făcut ?
—Ţi-am trimis oameni cu daruri, cu haine scumpe şi cu tot felul de bunătăţi, galbeni mulţi, ţi-am trimis şi tu nici gînd să-mi dai fluierul, pe care văd că-1 ţii la brâu.
—N-am ce face cu ele. Eu atâta am, fluierul !
—Fluienui acesta are puteri de care tu nu eşti vrednic ! îi strigă craiul mânios. De aceea zic, băiete, dă-mi-1 de bună voie şi eu te voi răsplăti cum nici nu gândeşti ; te voi duce la curtea mea să te cresc, să-ţi dau învăţătură şi să facă din tine un curtean de vază.
— Eu din ce sunt nu vreau să mă schimb ! răspunse Tudorel.
Atunci lacom, împăratul înşfacă jucăria ciobănaşului. Ochii îi luceau de bucurie la gândul că acum nu-1 va mai birui nimeni ! Nimeni nu va mai îndrăzni să-i calce hotarele, ba va porni el însuşi să cucerească şi să prade împărăţia altora ! Porni voios, cu tot alaiul după el.
Dar Tudorel, supărat foc, alerga pe lângă calul lui, cerâudu-i fluierul.
Scos din fire, împăratul porunci oştenilor să-1 arunce în beciul cel mai adînc.
Ei, dar în vremea aceasta, ostile vrăjmaşe năpădiră pământul ţării şi prădau toate în calea lor. În fruntea armiilor, împăratul porni să le înfrunte şj să nimicească pe duşmani.
Mândru nevoie, călare pe armăsarul împopoţonat, craiul tot sufla în fluierul fermecat, aşteptând să se întâmple minunea, dar degeaba ! Oştilor puţin le păsa de jucăria aceea neputincioasă din mâna lui ! Ba, dimpotrivă, împăratul fu înconjurat de duşmani, care parcă ieşiseră din pământ! Cât ai clipi din ochi, se pomeni legat, straja lui împrăştiată şi el robit vrăjmaşului.
Fluierul căzu la pământ şi, de bună seamă, l-ar fi sfărâmat copitele cailor, dacă un sfetnic înţelept nu l-ar fi ridicat cu grijă.
Mare prăpăd ar fi fost pe ţară, dacă sfetnicul cel înţelept nu s-ar fi gândit să se repeadă la palat, să-1 scoată pe Tudorel din adâncimea beciului şi să-1 ducă pe câmpul de bătaie, rugându-1 să cânte din fluierul fermecat.
Şi când începu Tudorel să cânte din fluier, oştile duşmane îşi aruncară paloşele şi buzduganele şi începură să joace.
Jucau şi ţopăiau de zor. Se ţineau după el, tot dănţuind şi părăseau de-a-ndărătelea pământurile cucerite atâta de uşor.
Şi ciobănaşul nostru nu s-a lăsat până nu i-a dus dincolo de hotarele ţării, cu împăratul cel hapsân cu tot
Prostia omeneasă de Ion Creangă
RECOMANDĂRI: O povestire minunată, plină de haz și scrisă cu un ton vesel, caracteristic lui Creangă, unul din autorii atât de îndrăgiți de micuții școlărei. Lectura aceasta cu siguranță îi va încânta, dezvoltându-le gustul pentru lectură.
PROSTIA OMENEASCĂ
de Ion Creangă
Cică era odată un om însurat, şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de ţâţă, era cam proastă; dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră.
Întru-una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-şi scăldă copilul, îl înfăşă şi-i dete ţâţă, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă şi-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puţin pe gânduri ş-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilaşul meu, copilaşul meu!"
Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din mână şi furca din brâu cât colo şi, sărind fără sine, o întrebă cu spaimă:
— Ce ai, draga mamei, ce-ţi este?!
— Mamă, mamă! Copilul meu are să moară!
— Când şi cum?
— Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn?
— Îl văd. Şi?
— De s-a sui mâţa, are să-l trântească drept în capul copilului şi să mi-l omoare!
— Vai de mine şi de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i s-au sfârşit mititelului zilele!
Şi, cu ochii pironiţi în drobul de sare de pe horn şi cu mânile încleştate, de parcă le legase cineva, începură a-l boci amândouă, ca nişte smintite, de clocotea casa. Pe când se sluţeau ele, cum vă spun, numai iaca şi tatăl copilului intră pe uşă, flămând şi năcăjit ca vai de el.
— Ce este ? Ce v-au găsit, nebunelor?
Atunci ele, viindu-şi puţin în sine, începură a-şi şterge lacrămile şi a-i povesti cu mare jale despre întâmplarea neîntâmplată.
Omul, după ce le ascultă, zise cu mirare:
— Bre! mulţi proşti am văzut eu în viaţa mea, dar ca voi n-am mai văzut. Mă... duc în lumea toată! Şi de-oiu găsi mai proşti decât voi, m-oiu mai întoarce acasă, iar de nu, ba.
Aşa zicând, oftă din greu, ieşi din casă, fără să-şi ieie ziua bună, şi plecă supărat şi amărât ca vai de om!
Şi mergând el bezmetic, fără să ştie unde se duce, după o bucată de vreme, oprindu-se într-un loc, i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ţinea puţin un oboroc deşert cu gura spre soare, apoi răpede-l înşfăca şi intra cu dânsul într-un bordeiu; pe urmă iar ieşea, îl punea iar cu gura la soare, şi tot aşa făcea... Drumeţul nostru, nedumerit, zise:
— Bună ziua, om bun!
— Mulţămesc dumitale, prietene!
— Da' ce faci aici?
— Ia, mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu, ca să am lumină, şi nici că-l pot...
— Bre, ce trudă! zise drumeţul. N-ai vrun topor la îndămână?
— Ba am.
— Ie-l de coadă, sparge ici, şi soarele va intra singur înlăuntru.
Îndată făcu aşa, şi lumina soarelui întră în bordeiu.
— Mare minune, om bun, zise gazda. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi, eram să îmbătrânesc cărând soarele cu oborocul.
"Încă un tont", zise drumeţul în sine şi plecă.
Şi mergând el tot înainte, peste câtva timp ajunse într-un sat şi, din întâmplare, se opri la casa unui om. Omul de gazdă, fiind rotar, îşi lucrase un car şi-l înjghebase, în casă, în toată întregimea lui; ş-acum, voind să-l scoată afară, trăgea de proţap cu toată puterea, dar carul nu ieşea. Ştiţi pentru ce? Aşa: uşile era mai strâmte decât carul. Rotarul voia acum să taie uşorii, spre a scoate carul. Noroc însă că drumeţul l-a învăţat să-l desfacă în toate părţile lui, să le scoată pe rând afară ş-apoi iarăşi să-l înjghebe la loc.
— Foarte mulţămesc, om bun, zise gazda; bine m-ai învăţat! Ia uită-te dumneta! Era să dărâm bunătate de casă din pricina carului...
De aici, drumeţul nostru, mai numărând un nătărău, merse tot înainte, până ce ajunse iară la o casă. Acolo, ce să vadă! Un om, cu-n ţăpoiu în mână, voia să arunce nişte nuci din tindă în pod.
"Din ce în ce dau peste dobitoci", zise drumeţul în sine.
— Da' ce te frămânţi aşa, om bun?
— Ia, vreu să zvârl nişte nuci în pod, şi ţăpoiul ista, bată-l scârba să-l bată, nu-i nici de-o treabă...
— Că degeaba te trudeşti, nene! Poţi să-l blastămi cât l-ei blăstăma, habar n-are ţăpoiul de scârbă. Ai un oboroc?
— Da' cum să n-am?!
— Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr şi suie-le frumuşel în pod; ţăpoiul e pentru paie şi fân, iar nu pentru nuci.
Omul ascultă, şi treaba se făcu îndată.
Drumeţul nu zăbovi nici aici mult, ci plecă, mai numărând şi alt neghiob.
Apoi, de aici merse mai departe, până ce ajunsese ca să mai vadă aiurea şi altă năzbâtie. Un om legase o vacă cu funia de gât şi, suindu-se pe-o şură, unde avea aruncat oleacă de fân, trăgea din răsputeri de funie, să urce vaca pe şură. Vaca răgea cumplit, şi el nu mai putea de ostenit...
— Mă omule! zise drumeţul, făcându-şi cruce; dar ce vrei să faci?
— Ce să fac, mă-ntrebi? Da' nu vezi?
— Ba văd, numai nu pricep.
— Ia, hăramul ista e hâmisit de foame şi nu vrč nici în ruptul capului să vie după mine sus, pe iastă şură, să mănânce fân...
— Stai puţin, creştine, că spânzuri vaca! Ič fânul şi-l dă jos la vacă!
— Da' nu s-a irosi?...
— Nu fi scump la tărâţe şi ieftin la făină.
Atunci omul ascultă şi vaca scăpă cu viaţă.
— Bine m-ai învăţat, om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cât pe ce să-mi gâtui vaca!
Aşa, drumeţul nostru, mirându-se şi de această mare prostie, zise în sine: "Mâţa tot s-ar fi putut întâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn; dar să cari soarele în casă cu oborocul, să arunci nucile în pod cu ţăpoiul şi să tragi vaca pe şură, la fân, n-am mai gândit!"
Apoi drumeţul se întoarse acasă şi petrecu lângă ai săi, pe cari-i socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa.
Ş-am încălecat pe-o şa, ş-am spus povestea aşa.
PROSTIA OMENEASCĂ
de Ion Creangă
Cică era odată un om însurat, şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de ţâţă, era cam proastă; dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră.
Întru-una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-şi scăldă copilul, îl înfăşă şi-i dete ţâţă, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă şi-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puţin pe gânduri ş-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilaşul meu, copilaşul meu!"
Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din mână şi furca din brâu cât colo şi, sărind fără sine, o întrebă cu spaimă:
— Ce ai, draga mamei, ce-ţi este?!
— Mamă, mamă! Copilul meu are să moară!
— Când şi cum?
— Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn?
— Îl văd. Şi?
— De s-a sui mâţa, are să-l trântească drept în capul copilului şi să mi-l omoare!
— Vai de mine şi de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i s-au sfârşit mititelului zilele!
Şi, cu ochii pironiţi în drobul de sare de pe horn şi cu mânile încleştate, de parcă le legase cineva, începură a-l boci amândouă, ca nişte smintite, de clocotea casa. Pe când se sluţeau ele, cum vă spun, numai iaca şi tatăl copilului intră pe uşă, flămând şi năcăjit ca vai de el.
— Ce este ? Ce v-au găsit, nebunelor?
Atunci ele, viindu-şi puţin în sine, începură a-şi şterge lacrămile şi a-i povesti cu mare jale despre întâmplarea neîntâmplată.
Omul, după ce le ascultă, zise cu mirare:
— Bre! mulţi proşti am văzut eu în viaţa mea, dar ca voi n-am mai văzut. Mă... duc în lumea toată! Şi de-oiu găsi mai proşti decât voi, m-oiu mai întoarce acasă, iar de nu, ba.
Aşa zicând, oftă din greu, ieşi din casă, fără să-şi ieie ziua bună, şi plecă supărat şi amărât ca vai de om!
Şi mergând el bezmetic, fără să ştie unde se duce, după o bucată de vreme, oprindu-se într-un loc, i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ţinea puţin un oboroc deşert cu gura spre soare, apoi răpede-l înşfăca şi intra cu dânsul într-un bordeiu; pe urmă iar ieşea, îl punea iar cu gura la soare, şi tot aşa făcea... Drumeţul nostru, nedumerit, zise:
— Bună ziua, om bun!
— Mulţămesc dumitale, prietene!
— Da' ce faci aici?
— Ia, mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu, ca să am lumină, şi nici că-l pot...
— Bre, ce trudă! zise drumeţul. N-ai vrun topor la îndămână?
— Ba am.
— Ie-l de coadă, sparge ici, şi soarele va intra singur înlăuntru.
Îndată făcu aşa, şi lumina soarelui întră în bordeiu.
— Mare minune, om bun, zise gazda. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi, eram să îmbătrânesc cărând soarele cu oborocul.
"Încă un tont", zise drumeţul în sine şi plecă.
Şi mergând el tot înainte, peste câtva timp ajunse într-un sat şi, din întâmplare, se opri la casa unui om. Omul de gazdă, fiind rotar, îşi lucrase un car şi-l înjghebase, în casă, în toată întregimea lui; ş-acum, voind să-l scoată afară, trăgea de proţap cu toată puterea, dar carul nu ieşea. Ştiţi pentru ce? Aşa: uşile era mai strâmte decât carul. Rotarul voia acum să taie uşorii, spre a scoate carul. Noroc însă că drumeţul l-a învăţat să-l desfacă în toate părţile lui, să le scoată pe rând afară ş-apoi iarăşi să-l înjghebe la loc.
— Foarte mulţămesc, om bun, zise gazda; bine m-ai învăţat! Ia uită-te dumneta! Era să dărâm bunătate de casă din pricina carului...
De aici, drumeţul nostru, mai numărând un nătărău, merse tot înainte, până ce ajunse iară la o casă. Acolo, ce să vadă! Un om, cu-n ţăpoiu în mână, voia să arunce nişte nuci din tindă în pod.
"Din ce în ce dau peste dobitoci", zise drumeţul în sine.
— Da' ce te frămânţi aşa, om bun?
— Ia, vreu să zvârl nişte nuci în pod, şi ţăpoiul ista, bată-l scârba să-l bată, nu-i nici de-o treabă...
— Că degeaba te trudeşti, nene! Poţi să-l blastămi cât l-ei blăstăma, habar n-are ţăpoiul de scârbă. Ai un oboroc?
— Da' cum să n-am?!
— Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr şi suie-le frumuşel în pod; ţăpoiul e pentru paie şi fân, iar nu pentru nuci.
Omul ascultă, şi treaba se făcu îndată.
Drumeţul nu zăbovi nici aici mult, ci plecă, mai numărând şi alt neghiob.
Apoi, de aici merse mai departe, până ce ajunsese ca să mai vadă aiurea şi altă năzbâtie. Un om legase o vacă cu funia de gât şi, suindu-se pe-o şură, unde avea aruncat oleacă de fân, trăgea din răsputeri de funie, să urce vaca pe şură. Vaca răgea cumplit, şi el nu mai putea de ostenit...
— Mă omule! zise drumeţul, făcându-şi cruce; dar ce vrei să faci?
— Ce să fac, mă-ntrebi? Da' nu vezi?
— Ba văd, numai nu pricep.
— Ia, hăramul ista e hâmisit de foame şi nu vrč nici în ruptul capului să vie după mine sus, pe iastă şură, să mănânce fân...
— Stai puţin, creştine, că spânzuri vaca! Ič fânul şi-l dă jos la vacă!
— Da' nu s-a irosi?...
— Nu fi scump la tărâţe şi ieftin la făină.
Atunci omul ascultă şi vaca scăpă cu viaţă.
— Bine m-ai învăţat, om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cât pe ce să-mi gâtui vaca!
Aşa, drumeţul nostru, mirându-se şi de această mare prostie, zise în sine: "Mâţa tot s-ar fi putut întâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn; dar să cari soarele în casă cu oborocul, să arunci nucile în pod cu ţăpoiul şi să tragi vaca pe şură, la fân, n-am mai gândit!"
Apoi drumeţul se întoarse acasă şi petrecu lângă ai săi, pe cari-i socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa.
Ş-am încălecat pe-o şa, ş-am spus povestea aşa.
Cinci pâni de Ion Creangă
RECOMANDĂRI: Ion Creangă a scris mai multe povestiri pentru copii, foarte îndrăgite de aceștia. Povestea ”Cinci pâni” este o redactare hazlie și plină de învățăminte ca mai toate poveștile sale, așa că textul se parcurge cu plăcere de micii școlărei.
CINCI PÂNI
Ion Creangă
Doi oameni, cunoscuți unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâni, și celalalt două pâni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiți pletoase, lângă o fântână cu ciutură, scoate fiecare pânile ce avea și se pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare.
CINCI PÂNI
Ion Creangă
Doi oameni, cunoscuți unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâni, și celalalt două pâni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiți pletoase, lângă o fântână cu ciutură, scoate fiecare pânile ce avea și se pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)