În vacanță: Cetatea Poienari

Legenda spune că boierii, speriați de asprul obicei al domnitorului Vlad Țepeș de a-i trage în țeapă pe tâlhari, leneși și trădători, au plănuit să-l prindă și să-l predea sultanului. Domnitorul a aflat de planul mârșav al boierilor și a întors cursa împotriva lor. Astfel, chiar în ziua de Paște se pomenesc boierii cu oamenii lui Vlad Țepeș la biserică. Toți boierii sunt luați pe sus, ca din oală, și duși la o stâmtoare îngustă, situată mai sus de Curtea de Argeș, numită Cheile Argeșului.
Acolo îi aștepta însuși Vlad Țepeș care, ridicând buzduganul amenințător, le-a poruncit: „Voi, care mi-ați urzit moartea în iatacurile voastre, priviți cuibul cela de vulturi colo, sus să răsară până-n Duminica Tomii o cetate de zid să stea soarele pe fruntea ei!”
S-au apucat boierii de lucru pentru că știau că nu-i lucru de șagă să faci contra vrerii asprului domn. Mulți au murit dar, după lungi eforturi, cetatea a fost gata în Duminica Tomii, așa cum poruncise Vlad Țepeș. Domnitorul i-a iertat pe boierii supraviețuitori, considerând că sunt pocăiți.
Dincolo de legendă, Cetatea Poienari este unul din locurile încărcate de farmecul și misterul vremurilor trecute. Cetatea se află la o distanță de 25 km la nord de orașul Curtea de Argeș, la poalele muntelui Cetatea. Dincolo de legendele țesute în jurul acestui loc, Cetatea Poienari se pare că a fost construită de Negru Vodă doar sub forma unui turn și dezvoltată ca refugiu și loc de observație de Vlad Țepeș. Până sus turistul urcă nici mai mult nici mai puțin de 1480 de trepte, urcuș care necesită o dozare conștientă a efortului. Drumul urcă șerpuind printr-o pădure superbă care-ți stimulează imaginația și adâncește misterul.