Ajutați-ne să fim eficienți! CONDICA DE SUGSTII

miercuri, 29 august 2018

Manualele școlare - realitatea unui coșmar fără sfârșit

O parte din oamenii care-i cunosc îmi povestesc coșmaruri de care nu reușesc să scape. Am întâlnit persoane care se visau desculțe, altele rătăcite, unele visau că se află pe stradă goi pușcă, de curând cineva mi-a povestit că visează, în mod repetat, că trece un pod nesfârșit și nu ajunge pe celălalt mal până la sfârșitul visului.

Ca ființe sociale, ne simțim bine când constatăm că și alții simt ce simțim noi (e tare bine să nu fii singur!) dar coșmarul meu e generat de experiența ultimilor ani. Să revizuim:

  • patru ani în care manualele au venit prea târziu, undeva prin luna MAI,  sau n-au mai venit
  • stresul alegerii unei edituri, deși manualele nu soseau niciodată la timp pentru a le putea folosi
  • „vânătoarea” pe internet a unor auxiliare cât de cât compatibile cu noua programă 
  • întârzierea comenzii pentru că au prea multe solicitări
  • primirea greșită a unei comenzi 
  • interzicerea ABSOLUTĂ să achiziționăm auxiliare pe motivul că... prea luăm multe(asta anul trecut, când eram la pregătitoare!)
Și uite-așa...coșmarul meu este GATA servit: visez că voi începe anul cu o clasă frumos ornată (acest lucru depinde de mine), curată, cam îngrămădită dar intimă și primitoare, și visez BĂNCI GOALE!  Nu pot scăpa de acest coșmar... Unii spun că sunt prea COMUNISTĂ, că vreau, așa, ca pe timpul odiosului, să așez pe bancă manualele și peste ele un orar, o floare, un simbol drăguț de începere al noului an școlar... S-ar putea să fiu, deși eram la început de liceu pedagogic atunci când a venit revoluția, așa că nu știu în ce măsură m-a afectat. Dar mă gândesc că școala, inevitabil, e învățare, iar învățarea presupune cărți, și mă gândesc la strumfii mei care, la sfârșitul unei zile își numărau fișele lucrate și exclamau: „Uite ce frumos am lucrat!” 
Deci, dragii mei, treziți-vă! Chiar și pentru copiii din clasa pregătitoare școala înseamnă carte, efort, muncă, lucru, chiar dacă se realizează prin joc! Copiii știu, înțeleg și judecă. 
Vom începe un nou an fără manuale... Eu, personal, nu credeam că așa ceva se poate! Bune, rele, erau manuale, un punct de reper, că - din câte mă cunosc - aș fi petrecut o grămadă de timp „compunând” fișe, inventând povești. Ei, bine, o luăm de la capăt... Caut o soluție. Deocamdată am găsit pentru „Comunicare în limba română” - O. Pârâială. E un caiet ce poate fi folosit indiferent de editura aleasă (cu inconvenientul că veți face „slalom” printre litere, adică nu veți avea șansa de a lucra filă după filă). La „Matematică și explorarea mediului” încă sunt în „cercetări”. Mâine mă întâlnesc cu un distribuitor local și voi vedea. Sper că, în urma negocierilor, voi avea și un auxiliar la această materie.
Deocamdată sunt fericită că am caiete pentru „Comunicare în limba română”! Apropo: am luat caietul la un preț puțin peste 4.lei.


Să nu credeți că, dacă veți opta pentru aceste auxiliare, se vor potrivi cu manualul... Nicidecum! Puteți să le comandați, le puteți folosi cu ABSOLUT orice manual doriți... Doamna Pârâială a regândit ordinea de predare a literelor în așa fel încât NIMENI și NIMIC să nu o poată combate! Bănuiesc că, pe curând, un nou auxiliar.... 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu